Surorile Oanei Zăvoranu au murit strivite la cutremur
Pentru Marioara, mama Oanei Zăvoranu, data de 4 martie este ultima zi în care şi-a mai văzut în viaţă gemenele Camelia şi Adriana (9 ani) , părinţii, un unchi şi o mătuşă.
Blocul de la Casata (Piaţa Romană) în care locuiau cu toţii, nu a rezistat intensităţii cutremurului, prăbuşindu-se, în câteva secunde, ca un castel din cărţi de joc, strivind zeci de suflete. Au trecut 33 de ani de atunci, iar Marioara îşi aminteşte de acestă zi de parcă ar fi fost ieri: „Fetele mele, Adriana şi Camelia, erau foarte frumoase şi învăţau bine, erau premiante. Le-a luat Dumnezeu, de atunci sufletul meu plânge", ne-a spus ea, plină de tristeţe. Ieri, Marioara le-a făcut gemenelor ei dragi colivă: „Sunt foarte tristă, mereu mă duc la cimitir. Şi azi mă voi duce să fac pomană şi să le pun flori şi lumânări".
Oana Zăvoranu a scăpat cu viaţă datorită tatălui său, Nelu Bănicioiu, care o luase la el acasă, cu doar câteva ore înainte de marea tragedie.
Citiţi mâine totul despre tragicul sfârşit al surorilor Oanei Zăvoranu!
Citeşte şi:Zăvo: «Mama şi-a făcut liposucţie ca să arate bine la închisoare»Picioarele Zăvorancăi «i-au spart» pe aleşiOana Zăvoranu: «Mi-am stropit maşina cu urină ca să scap de blestem!»Oana Zăvoranu vrea să se cloneze
"Am stat patru ore sub un metru de moloz"
Ioana Ionescu este unul din supravieţuitorii scoşi de sub dărâmăturile blocului Scala, prăbuşit în timpul cutremurului din 4 martie 1977. Patru ore din viaţă i s-au scurs sub dărâmături. A simţit minut de minut tot ce se întâmpla în jurul ei. Auzea ţipete, zidurile se prăvăleau peste trupul ei de doar 25 de ani. Dar a vrut să trăiască. Ioana Ionescu este unul dintre cei şase supravieţuitori din blocul Scala.
Ioana Ionescu avea 25 de ani şi, după o zi de muncă, a trecut pe la o prietenă care locuia în cartierul bucureşten Berceni.
Seara, s-a întors acasă. Blocul Scala, strada C.A. Rosetti, nr. 14, etajul 11. O garsonieră, în care tânăra stătea cu chirie. Ora 21.22.
„Eram la duş, când, deodată, s-a auzit un zgomot,apoi blocul a început să se zgâlţâie. Am auzit o voce pe hol: «Evacuaţi, că e cutremur!». Gresia din baie pârâia. Îngrozită, mi-am pus halatul pe mine ca să ies. În momentul acela, blocul a început să se prăbuşească. Am căzut pe burtă, chiar pe pragul uşii şi aşa am rămas. Simţeam cum cad din etaj în etaj. Era un zgomot înfiorător. M-am oprit prin dreptul etajului întâi şi, deodată, s-a făcut o linişte mormântală. Apoi, au început gemetele", îşi aduce aminte Ioana.
Nu avea nici o durere. „Simţeam, însă, că nu mai pot să respir, din cauză că aveam pe mine moloz de un metru grosime".
A început să se roage, deşi credea că nu mai are nici o şansă să scape.
„Mă gândeam că tot Bucureştiul e la pământ şi că nu mai are cine să mă salveze. Nu-mi era frică, însă, îmi părea foarte rău că o să mor. În cele patru ore, mi-a trecut toată viaţa prin faţa ochilor. Aşteptam să se sfârşească totul".
Speranţa a încolţit, când a auzit o portavoce la care se spunea «Persoanele rămase fără adăpost sunt poftite în Sala Palatului», dar şi când a auzit pe cineva că urlă după ajutor.„Am început să strig şi eu. Soldaţii au spus: «Faceţi linişte, că se mai aude o voce!».
Era sleită de puteri, când au scos-o, pentru că avea hemoragie internă. „M-au pus pe targă şi m-au dus la Spitalul Floreasca. Aici, am fost ultima operată, deoarece s-a decis evacuarea spitalului, fiind foarte crăpat. Am stat două luni în spital. Când am ieşit, m-am dus să văd ce a mai rămas din bloc. Locul era complet nivelat, dar eram fericită că am scăpat. Am avut un psihic puternic şi nu am clacat. Din contră, în fiecare an, pe 4 martie, sărbătoresc cu şampanie că m-am născut a doua oară", ne-a spus Ioana.
Mai citeşte:«Ne-au consolidat blocul de mântuială»Teroare! Un cutremur de 7,6 grade ameninţă RomâniaOprescule, chiar ne-ai pregătit mormintele?Un cutremur ca cel din '77 ar dărâma azi patru din cinci şcoli bucureştene - FOTOCe cutremure ar putea urma - VIDEOCele mai periculoase oraşe din lume în caz de cutremur
Aceasta este singura poză pe care Ioana Ionescu a recuperat-o dintre dărâmături. Fotografia este făcută chiar în 1977
1.578 de români au murit în '77
* Cutremurul din 4 martie 1977 a avut o intensitate de 7,3 grade pe scara Richter
* A durat 55 de secunde
* A avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri
* 1.578 de oameni au murit, dintre care 1.424 numai în Bucureşti
* 11. 300 de persoane au fost rănite
* 110 persoane au fost salvate
* 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit, dintre care 33 de clădiri şi blocuri mari în Bucureşti
* La operaţiuni au participat 1.872 de salvatori de la Grupul de Pompieri Bucureşti, care au lucrat non-stop 30 de zile
* Zimnicea a fost ras de pe faţa pământului
«Am văzut seismul din Chile cu 6 ore înainte!»
Românii spun că ştiau despre cutremurul din Chile cu 6 ore înainte!
Experţii de la Centrul de Avertizare Seismică sunt de părere că bilanţul tragediei ar fi fost considerabil mai mic dacă omologii lor chilieni ar fi dispus de un sistem de monitorizare a precursorilor seismici, similar celui din România.
"Un astfel de sistem le-ar fi permis să prevadă dimensiunile cutremurului cu cel puţin 7 zile mai devreme. Noi am ştiut cu 6 ore înaintea producerii seismului că pe teritoriul Americii de Sud va avea loc o mişcare tectonică extrem de puternică, dar, fiind vorba despre 14.000 de kilometri distanţă între noi şi ei, ne-a fost imposibil să aflăm care va fi epicentrul", a afirmat Inginer fizician Adrian Ailenei, directorul general al Institutului Român de Seismologie Aplicată.
Tot el i-a asigurat pe cititorii Click! de faptul că, în ceea ce priveşte activitatea seismică din Vrancea, aparatura de detecţie, aflată în proprietatea I.R.S.A, poate furniza informaţii despre posibilitatea apariţiei unui cutremur major cu 30 de zile înainte de producerea acestuia.
"În momentul de faţă, zona seismogenă Vrancea nu este suficient de încărcată energetic pentru a determina o mişcare seismică puternică în următoarele 4-5 luni de zile", ne-a mărturisit Adrian Ailenei.
Patru tipuri de avertizări
Institutul Român de Seismologie Aplicată a dezvoltat mai multe sisteme de avertizare seismică.
* Avertizare prin radio-paging. Acestea sunt individuale (la purtător), fixe (pentru locuinţe şi spaţii publice), avertizoare-decuplatoare pentru gaze sau electricitate, decuplatoare pentru industria chimică
* Avertizare prin SMS pe telefonul mobil
* Avertizarea prin Internet
* Avertizarea prin «semaforul seismic». Poate fi asemuit cu cel de «timp probabil» în ceea ce priveşte activitatea seismică viitoare pe termen scurt (12-24 ore) a zonei Vrancea.