Cornel Ilie (Vunk) vrea să transforme Ziua Dorului în zi națională: O sărbătoare durează o zi, dar emoția ei, poate dura o viață întreagă

Ziua Dorului, celebrată anual pe 13 mai și inițiată de Cornel Ilie (Vunk), ajunge în 2026 la cea de-a 12-a ediție și face un pas decisiv: transformarea într-o zi națională oficială. Demersul, început ca o inițiativă personală, a crescut constant și se poziționează astăzi ca un proiect cu miză culturală și socială la nivel național.

Cornel Ilie (Vunk) aduce în prim-plan una dintre cele mai puternice și autentice emoții colective ale românilor - dorul - și susține, printr-un demers argumentat, recunoașterea oficială a acesteia.

Inițiativa este susținută de un studiu național realizat împreună cu iSense Solutions, care confirmă relevanța profundă a dorului în viața românilor și rolul său ca experiență comună, dincolo de diferențele dintre oameni.

„Au trecut 11 ani de când am creat Ziua Dorului și în toți acești ani am îndemnat oamenii să-și exprime dorul, acest sentiment pe care îl simțim zi de zi, de mai multe ori pe zi.Știu că nu e ușor să îți exprimi sentimentele și să te deschizi în fața altor oameni, dar asta face această sărbătoare, îți dă curajul să spui ce ai pe suflet și să o faci cu bucurie și încredere că emoția ta îi va inspira și pe alții să facă același lucru.

Anul acesta ducem și mai departe ideea asta și le oferim oamenilor și o linie telefonică unde își pot lăsa mesajele lor de dor, încurajați și de sondajul pe care l-am făcut printre sute de români despre dorurile lor, în speranța ca la anul această zi să devină sărbătoare națională.O sărbătoare durează o zi, dar emoția ei, poate dura o viață întreagă.”, ne spune Cornel Ilie.

Cercetarea evidențiază faptul că dorul apare spontan, fiind declanșat de amintiri, imagini sau momente aparent banale, o reacție autentică, greu de controlat, dar ușor de recunoscut de către fiecare dintre noi. Studiul confirmă, totodată, că dorul este o emoție profund împărtășită, resimțită similar între generații și categorii sociale, ceea ce îi întărește dimensiunea colectivă. În perioade dificile sau stresante, dorul se intensifică și funcționează ca refugiu emoțional, iar pentru mulți români este legat nu doar de oameni sau locuri, ci și de stări precum liniștea, siguranța sau lipsa grijilor.

„Studiul realizat de noi arată că dorul nu este doar o emoție individuală, ci o experiență profund colectivă, care îi unește pe români dincolo de generații și contexte sociale. Am constatat că apare spontan, din cele mai simple amintiri sau momente, și devine cu atât mai puternic în perioadele dificile, când funcționează ca un mecanism natural de echilibru emoțional. Aceste rezultate susțin relevanța Zilei Dorului și importanța recunoașterii sale la nivel național", a declarat Alina Zelezneac, Chief Research and Operations.

Linia Dorului - inițiativă colectivă pentru Ziua Dorului: După mesajul sonor, lasă-ți gândul tău de dor

Pentru ca Ziua Dorului să poată deveni zi națională, demersul are nevoie de o implicare colectivă reală – o voce comună a celor care recunosc această emoție ca parte din identitatea lor.

În acest context, este lansată „Linia Dorului”, un număr special – 0215 700 100 – la care oamenii sunt invitați să sune și să spună de cine sau de ce le este dor. Fiecare apel devine o mărturie personală, parte dintr-o expresie colectivă a dorului.

De la inițiativă personală la mișcare națională

Lansată de Cornel Ilie, Ziua Dorului a evoluat în 11 ani dintr-un gest simbolic într-un reper anual care mobilizează oameni din toată țara. Astăzi, inițiativa capătă o nouă dimensiune: aceea de a fi recunoscută oficial.

În esență, demersul transmite un mesaj simplu și direct: România are nevoie de o zi dedicată emoțiilor reale, trăite autentic și împărtășite fără rezerve. O astfel de recunoaștere oficială a dorului ar însemna integrarea sa în patrimoniul cultural și emoțional național, oferind oamenilor un cadru legitim de reflecție, reconectare și sinceritate emoțională.

Această nevoie devine cu atât mai relevantă într-un context social marcat de distanțare, presiune și ritm accelerat, în care exprimarea emoțiilor capătă o importanță tot mai mare. A spune „mi-e dor” nu mai este doar o confesiune personală, ci o formă reală de conexiune umană.

În acest sens, „dorul” rămâne un concept definitoriu pentru cultura românească,  dificil de tradus, dar ușor de recunoscut și simțit. Este o emoție care depășește limbajul și care reflectă o dimensiune profund umană, comună, dincolo de diferențe.