Cele mai îndrăgite tradiții pentru noroc și sănătate la praznicul Adormirea Maicii Domnului

La data de 15 august, creștinătatea cinsteşte Adormirea Maicii Domnului, cel mai de seamă eveniment religios al anului, din grupul sărbătorilor care o preaslăvesc pe Sfânta Fecioară Maria (11 la număr). Cu prilejul acestei sărbători, din moși-strămoși, în tradiția populară se împlinesc datini și obiceiuri care atrag norocul în viața românilor.

Ofrande pentru rudele plecate în eternitate

Fiind praznicul Adormirii Maicii Domnului,  în toate zonele din țară  credincioșii împart ofrande  în memoria rudelor plecate în eternitate. În dimineaţa praznicului, gospodina casei duce la biserică fructe: struguri şi prune,  pentru a fi slujite de preot. După slujba închinată praznicului, ofrandele acestea se dau de pomană  pentru sufletul rudelor decedate în acea familie.

Prin tadiție, în multe zone din țară, în ziua praznicului Adormirea Maicii Domnului nu se adreasează urarea ”La mulți ani”! persoanelor care  poartă numele de Maria. În ziua sărbătorii, godpodinele  împart pachete cu alimente  săracilor din comunitatea respectivă.  Purtătorii numelui de Maria sunt  felicitați  pe data de 8 septembrie, când creștinătatea sărbătorește Nașterea Maicii Domnului.  

În această zi este celebrată Ziua Marinei

În ziua praznicului Adormirea Maicii Domnului este celebrată Ziua Marinei, pentru că, prin tradiție, Maica Domnului este ocrotitoarea marinarilor.

În ziua praznicului  se culege năvalnicul

În această zi, se culege năvalnicul, o plantă care creşte în păduri, în locuri ascunse, cunoscute doar de femeile vârstnice. În același timp, în mod special, câteva fire de năvalnic sunt dăruite fetelor pentru ca ele să aibă noroc  să se căsătorească cu un băiat gospodar şi iubitor.

Se adună și florile renumite ca leacuri pentru bolile  grave

În multe zone din țară, în ziua aceste sărbători se adună ultimele flori care sunt renumite  ca leacuri pentru bolile grave.  Ele sunt dăruite bolnavilor din comunitatea respectivă  de credincioșii satului.  

Icoana Maicii Domnului  este împodobită cu flori

În tradiţia populară , Maica Domnului ocrotește familia și  naşterea pruncilor sănătoşi. De aceea, în ziua acestei sărbători, icoana  Maicii Domnului, prezentă în casele românilor, este împodobită cu flori , de gospodina casei, pentru ca norocul să nu părăsească acea familie.  

Totodată, în familiile care au fete de măritat, icoana Fecioarei Maria este împodobită cu flori de busuioc, pentru ca tinerele să aibă noroc în dragoste .

15 august și 8 septembrie- o etapă benefică pentru semănătorile de toamnă

În mediul rural, agricultorii sunt convinși că perioada dintre cele două praznice dedicare Sfintei Maria, 15 august şi 8 septembrie, este benefică pentru semănăturile de toamnă și se străduiesc să încheie  semănăturile în acest interval.

O prezicere meteorologică

Potrivit unei tradiții care se împlinește de secole, dacă în  ziua acestui praznic înfloresc trandafirii se spune că va fi toamnă lungă.

Obiceiuri străvechi pentru sporul casei

În ziua sărbătorii, ciobanii coboară în sate cu oile de la stână şi se încheie văratul oilor la munte.

În calendarul popular, sărbătoarea marchează trecere de la vară spre toamnă şi bărbaţii nu mai poartă din această zi pălărie, ci numai căciulă până la Sângeorz, în data de 23 aprilie.

La sate, femeile care descântă pentru  ca sporul să nu plece din gospodării, vor „lega” ciocul păsărilor, iar acestea nu vor avea puterea să  distrugă recolta.

Tot în această zi, în Sudul ţării se mai tocmesc pândarii, paznicii care păzesc viile, pentru ca recolta de struguri să nu fie prădată de hoţi şi gospodarii să se bucure de recolta de struguri.   

Tradiții străvechi  care se împlinesc  după data de 16 august

În ziua de l6 august se deschise sezonul nunţilor, care se încheie la 14 noiembrie.  În acest interval, în toate zonele țării se organizează târguri și iarmaroace de toamnă, dar şi praznice de pomenire a celor trecuţi la viaţa veşnică.

Se rostește o rugăciune pentru împlinirea unei dorinţe

În ziua sărbătorii, creştinii se roagă  intens pentru împlinirea unei dorinţe. Prin tradiție, Fiul Maicii Domnului împlineşte, mai ales în ziua acestui praznic,  cea mai fierbinte  dorinţă a persoanei care se roagă .  

Femeile însărcinate respectă datina ”Cercurile Maicii Domnului”

În tradiţia populară, în intervalul 14-16 august, femeile însărcinate respectă o datină numită „cercurile Maicii Domnului”. În aceste zile, pentru ca Maica Domnului să le ajute şi să le protejeze să nască fără probleme prunci sănătoşi, viitoarele mame nu lucrează.  Prin tradiţie, datina este respectată cu sfinţenie în Moldova, unde  s-a constatat că în această zonă geografică se nasc mulţi copii.

În același timp, în credinţa populară, Maica Domnului protejează întrega familie şi menţine armonia şi sporul casei.

Pelerinaje la lăcaşuri ortodoxe cu hramul sărbătorii

În ziua sărbătorii se organizează pelerinaje la mânăstirile care poartă hramul Sfintei Maria.

În Bucureşti:

Pentru credincioşii care doresc să participe la slujbe, în lăcaşuri care poartă hramul Adormirii Maicii Domnului, prezentăm  adresele:

Biserica Flămânda, Săraca, strada Olimpului nr. 17, sector IV;

Biserica Icoanei-Sfânta Troiţă, strada Icoanei nr 12, sectorul 2

 Biserica Kretzulescu-Adormirea Precistei, Calea Victoriei nr. 45-47, sectorul I;

Biserica Olari, strada Olari nr.2, sectorul II;

Biserica Scaune, strada Scaune nr. 2, sectorul III.

Biserica  Sfântul Nicolae-Dichiu,  strada Icoanei nr. 72

Biserica Sfântul  Silvestru, strada Silvestru nr. 36, sectorul 2

Biserica Slobozia, strada .Leon Vodă nr.3 sectorul IV,

În Transilvania, un eveniment religios în ziua praznicului

La Mânăstirea Adormirea Maicii Domnului-Nicula din comuna Frizeşu Gherlii, judeţul Cluj, există icoana făcătoare de minuni a  Maicii Domnului cu Pruncul. La data de 15 august, în fiecare an, aici se desfăşoară cel mai important eveniment religios pentru credincioşii ortodocşi din Transilvania. Un număr impresionant de pelerini se roagă  la această icoană  făcătoare de minuni care, potrivit legendei, a lăcrimat timp de o lună, în  primăvara anului 1699. Izvoarele istorice atestă că icoana  este donaţia nobilului român Ioan Lupşa.