Cele mai îndrăgite tradiţii pentru spor şi sănătate la sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci

Sărbătoarea împărătească Ziua Crucii, aşa cum se numeşte acest praznic în popor, este cinstită an de an, prin post şi praznice la data de 14 septembrie. În această zi se posteşte pentru sănătatea familiei, pentru spor şi pentru bunăstarea gospodarilor.

În ziua praznicului, se dau de pomană ofrande pentru rudele plecate în eternitate

În ziua sărbătorii, credincioşii sfinţesc la biserică căni noi, pline cu miere şi lapte. De toarta lor se leagă câte un fir de aţă roşie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.

Acum începe culesul viilor

De Ziua Crucii, în unele zone viticole începe culesul viilor. Se mai păstrează obiceiul ca preotul parohiei să sfinţească via şi butoaiele cu vin, pentru ca şi în anul viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.

Strugurii din ultima tufă de vie sunt ”Strugurii lui Dumnezeu”

Strugurii din ultima tufă de vie nu se culeg; ei sunt păstraţi ca ofrandă pentru păsările cerului şi de aceea se numesc în limbaj popular „Strugurii lui Dumnezeu”. În podgorii se fac focuri şi podgorenii sărbătoresc rodul noii recolte cu bucate alese, cu muzică şi băutură. 

Şi acum se bat nucii şi se adună ramurile de alun

În această zi se bat nucii în gospodăriile în care ritualul nu a fost împlinit de Sfântă Măria Mică. Tot acum, se adună din păduri şi ramurile de alun. Tradiţia spune că atunci când sunt recoltate în Ziua Crucii, ramurile acestea primesc puteri miraculoase şi sunt unelte folositoare fântânarilor care vor să depisteze noi izvoare subterane.

În ziua praznicului, nu se mănâncă usturoi, nuci, prune şi pepeni

În această, credincioșii respect unele tradiții străvechi: ei nu mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

Se sfinţesc plantele magice

În tradiţia populară, frunzele şi florile de busuioc, de mentă, măghiran şi cimbru sunt plante magice şi se sfinţesc la biserică. De aceea, în timpul slujbei, acestea  se păstrează lângă cruce.

Efectul florilor de busuioc

Florile de busuioc sfinţit acum alină durerile, chiar şi  migrenele puternice sau durerile de dinţi. În mediul rural, cu crenguţe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti de boală. 

Un ritual pentru pomii neroditori

De Ziua Crucii se împlinește un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora, cruci făcute din busuioc sfinţit la biserică şi curpeni (tulpini târâtoare de castraveţi şi de pepeni), sperând ca rodul să se adune şi în aceşti pomii neroditori.

Despre prognozele meteorologice din Ziua Crucii

Prognozele meteorologice din vechime pentru Ziua Crucii ( 14 septembrie) sunt verificate în timp: când cocorii se pregătesc de plecare este un semn că va fi vreme rece. Dacă tună în această zi, va fi o toamnă lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. 

Înainte de Ziua Crucii nu este bine să se culeagă călinele, pentru că, în acest caz, în ajunul sărbătorii ca fi o noapte geroasă. Ziua Crucii vesteşte că vara s-a sfârşit şi toamna îşi intră în drepturi.

Un talisman norocos

Monedele sfinţite pe 14 septembrie, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă (chiar dacă este şi de carton) aduc belşug şi spor în munca de fiecare zi.