Cum scăpăm de efectul blestemelor
Sfinţii Părinţi spun că totdeauna blestemul are putere atunci când la mijloc este o nedreptate. Blestemul poate rodi în omul care nu crede în Dumnezeu, pentru că dacă blestemul ar rodi în fiecare om, atunci ar însemna că acesta este mai puternic decât Tatăl Ceresc, iar acest lucru nu este posibil. Dacă ascultăm cu atenţie Moliftele Sfântului Vasile cel Mare vom vedea că blestemul are, în acest caz, şi o latură pozitivă, pentru că Înlătură demonii şi puterea celui rău. .
Ritualul de ridicare a blestemului
„Când cel care rosteşte un blestem este nedreptăţit de un semen sau de o persoană de decizie, blestemul acela este valabil peste timp. Dacă persoana care a rostit un aspru blestem nu mai trăieşte, atunci cei care vor să scape de urmările blestemului trebuie să procedeze astfel:
1. Să ia legătura cu familia celui decedat care a blestemat şi să spună că regretă ceea ce s-a întîmplat şi că, în numele trecutului, ei vor o împăcare.
2. Dacă nu mai există nici o rudă pe linie directă, atunci se face un ritual de împăcare la mormântul acestuia. Este chemat un preot care să facă o slujbă pentru liniştea sufletească a celui decedat, care s-a considerat nedreptăţit, rostind acel blestem cu efecte şi în prezent. ;
3.Tot la mormântul celui nedreptăţit, cei care vor să anuleze blestemul, după slujba religioasă trebuie să regrete incidentul şi să facă DONAŢII săracilor, precizează părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti.
În tradiţia populară există un ritual cu conotaţii religioase prin care cei care -l rostesc pot scăpa de orice blestem.
Ritual de chemare a Sfintei Cruci este cel mai puternic prin simplitatea şi prin forţele pe care le trezeşte.
Prin acest ritual puteţi cere orice , dar ceea ce aţi cerut nu se mai schimbă, adică nu trebuie să vă răzgândiţi De asemenea, când urmaţi acest ritual trebuie să cereţi să se împlinească o singură dorinţă. .Aveţi nevoie de două cruciuliţe -una de argint şi una de aur , care să fie sfinţite la biserică. Legate împreună una în spatele alteia să faceţi un pendul din aţă. Rotiţi pendulul în sensul acelor ceasornicului spunând:Prin puterea aurului şi argintului, în numele Sfintei Treimi chem Puterea nebiruită a Crucii : De este în adâncul pământului să vină din adâncul pământului; de este la capătul lumii să vină de la capătul lumii, De este la capătul Universului să vină de la capătul Universului, de este în neant să vină din neant, de este în fiinţă sau nefiinţă să vină din fiinţă şi din nefiinţă, de este în afara timpului să vină din afara timpului. Chem puterea nebiruită a Crucii în numele Tatălui şi al Fiului şi al sfântului Duh să mă ajute acum. Vreau să.. ( spuneţi ceea ce doriţi-o singură dorinţă) Amin. Ritualul se face doar o dată pe lună. Înainte de acest ritual urmaţi un post sever timp de trei zile fără : carne, lapte, ouă, cafea, alcool şi fără sex.
Un blestem celebru , anulat prin credinţă
În istoria Ţării Româneşti este consemnat conflictul dintre domnitorul Radu cel Mare şi patriarhul Nifon. , neînţelegere care s-a încheiat cu un blestem, adresat domnitorului Radu cel Mare de patriarhul Nifon.
Se crede că, în anul 1504, domnitorul Radu cel Mare ( care a domnit între anii 1496-1508) l-a întâlnit la Constantinopol în perioada ultimei păstoriri pe scaunul ecumenic pe patriarhul Nifon.. Domnitorul a fost impresionat de înţelepciunea ierarhului şi de scoaterea lui din scaunul ecumenic. De aceea, l-a chemat pe sfântul Nifon la el şi a insistat să urce în scaunul mitropolitan al Ţării Româneşti pentru a reorganiza Biserica. Devenit mitropolit al Ungrovlahiei (cca. 1502), sfântul Nifon a ţinut un sinod de clerici şi mireni pentru a pune în rânduială viaţa bisericească de aici. Cu acest prilej s-a hotărât înfiinţarea episcopiilor Râmnicului şi Buzăului
. La scurtă vreme, însă, buna înţelegere dintre cei doi s-a spulberat din cauza unui eveniment neaşteptat : un boier moldovean, care se adăpostise la curtea domnească, se îndrăgostise de sora domnitorului Radu cel Mare şi voia să se căsătorească cu ea. Din păcate, boierul era căsătorit în Moldova şi nu intenţiona să divorţeze. de prima soţie. Mitropolitul Nifon, cunoscând situaţia, a refuzat categoric să accepte o asemenea situaţie; el l-a afurisit pe boierul moldovean şi pe toţi cei care încurajau acest adulter ; tot atunci , mitropolitul Nifon a proorocit şi despre necazurile care aveau să se abată asupra domnitorului, a boierului şi a ţării, şi care s-au împlinit întocmai. Prorocirile mitropolitului au atras mânia domnitorului, care a poruncit ca sfântul ierarh să fie alungat din ţară (pe la anul 1505) şi să fie tratat ca un proscris.
Blestemul ridicat de posteritate
Mitropolitul a plecat atunci şi din Ţara Românească şi, după un popas la Sofia, s-a retras din nou la Sfântul Munte, la mănăstirea de metanie, Dionisiu, de unde plecase , când a fost chemat în Ţara Românească de domnitorul Radu cel Mare.
În această perioadă Nifon a fost ocrotit de Neagoe , care i-a fost ucenic. Bogăţia învăţăturilor de aleasă trăire duhovnicească primite de la Nifon şi-au pus amprenta pe renumita operă de erudit a acestui domnitor : „. Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie". În anul 1508, Mitropolitul Nifon a trecut la viaţa veşnică în ziua de 11 august la Mânăstirea Dionisiu de la Muntele Athos, în acelaşi an cu domnitorul Radu cel Mare.
După ce a urcat pe tronul Ţării Româneşti, domnitorul Neagoe Basarab a trimis la Muntele Athos o delegaţie condusă de logofătul Danciul pentru a cere şi a aduce înapoi în ţară moaştele sfântului Nifon, pentru a-i putea cere astfel iertare acestuia şi a răscumpăra greşelile domnitorului Radu şi ale poporului faţă de sfântul mitropolit.
Moaştele sale au fost aşezate într-o raclă de lemn, fiind însoţite de mitropolitul Neofit de Anchialos şi de mai mulţi călugări de la mănăstirea Dionisiu şi au fost purtate cu cinste până în Ţara Românească. Când sicriul cu moaştele sfântului Nifon au ajuns la mănăstirea Dealu, la 16 august 1517, au fost aşezate pe mormântul lui Radu cel Mare, ca semn de dezlegare a domnitorului Radu cel Mare de blestemul ce-l pusese sfântul asupra sa, şi, tot atunci, în timpul slujbei s-a făcut proslăvirea Prea Sfinţitului Nifon.
După acest ritual, moaştele au fost aşezate într-o raclă de argint aurit şi au fost înapoiate, cu înaltă cinstire, mănăstirii Dionisiu. Capul şi o mână a sfântului au fost dăruite de monahii de aici domnitorului, care le-a aşezat în noua mănăstire ctitorită de el la Curtea de Argeş. În anul 1949, moaştele sfântului Nifon au fost mutate în Catedrala mitropolitană din Craiova.
În anul iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât generalizarea cultului Sfântului Nifon al Constantinopolului în întreaga ţară şi înscrierea numelui său în calendarul bisericesc.
După ce Neagoe Basarab ajunge domnitor a adus în ţară moaştele Sfântului Nifon şi le-a dus mai întâi la mormântul lui Radu cel Mare spre curăţire şi iertare a greşelii lui. Iată ce consemna cărturarul grec Gavriil Protul în lucrarea sa despre viaţa sfântului: „Au dus, apoi, sicriul şi l-au pus deasupra mormântului lui Radu Vodă, rugându-se toată noaptea, împreună cu Neagoe Vodă, sfinţiei sale pentru iertarea păcatului lui Radu Vodă, care fără dreptate a lepădat pre Sfântul de la sine şi l-a gonit din ţară.
Şi - mare minune! Spre sfârşitul utreniei, vrând Dumnezeu să arate aievea iertarea păcatului lui Radu Vodă şi al altora, care făcuseră nevoie şi scârbă sfântului, a văzut singur Neagoe Vodă descoperire ca aceasta de la Dumnezeu: s-au rupt scoabele cele de fier şi acoperământul mormântului lui Radu Vodă şi degrabă s-au desfăcut marmurile, iar dinlăuntrul s-a ivit trupul lui Radu groaznic şi întunecat, plin de puroi şi de putoare. S-a deschis şi sicriul sfântului Nifon şi a izvorât de la sfântul izvor de apă, care a spălat tot trupul lui Radu Vodă, arătându-l luminat. Apoi toate încuietorile şi pietrele singure s-au închis şi s-au arătat lui Neagoe şi a făcut mare mulţumire".