Dragobetele este simbolul dragostei autohtone

În data de 24 februarie, în tradiția populară este sărbătorit Dragobetele. Mergând pe firul legendelor populare, se spune că Dragobetele, numit în popor şi „Cap de primăvară", „Năvalnicul" sau „Logodnicul Păsărilor" era, de fapt, fiul babei Dochia. De-a lungul timpului, acest flăcău frumos, vesel şi iubăreţ, care seducea fetele și femeile frumoase întâlnite în calea lui, a rămas simbolul suprem al dragostei autohtone.

Tradiții de odinioară  în ziua de Dragobete

Odinioară, când era vreme frumoasă, tinerele şi flăcăii, îmbrăcați în haine noi, țesute în casă, se întâlneau în ziua de Dragobete în fața bisericii  și porneu împreună spre pădurile și luncile din apropierea satului lor să culeagă flori de primăvară: ghiocei și viorele. Cu toții  cântau și se veseleau, sperând că  voia bună prevesteștea o nouă iubire.  Mai mult, cu toții  sperau că voia bună le poartă noroc. Când era vreme urâtă, grupul de tineri care-l sărbătoreau pe Dragobete se aduna la casa unui burlac sau a unui gospodar de frunte în comunitatea respectivă şi-l omagia pe Dragobete, Zeul iubirii. Pentru această întâlnire, gazda pregătea o masă festivă, cu bucate şi băuturi preparate în acea gospodărie.  În prima parte a sărbătorii, fiecare povestea amintirile frumoase trăite la sărbătoarea Dragobetelui din anul trecut; apoi gustau din bucatele pregătite de gazdă, iar prăjiturile în formă de inimioară erau preferatele oaspeţilor.

Dragobetele,  metamorfozat în planta numită Năvalnic

O legendă spune că Dragobetele, tânărul frumos, iubăreţ şi îndrăzneţ, cel care fură inimile fetelor şi nevestelor tinere, a fost metamorfozat de Maica Domnului într-o plantă numită Năvalnic, pentru că iubirea Dragobetelui este ca un joc năvalnic.

Dragobetele, mesagerul veseliei

În ziua de Dragobete, tinerii și tinerele, glumeau, râdeau,  își făceau declarații de dragoste sperând că le va merge bine și vor fi iubiți de toată lumea în cursul acelui an.

Un ritual cu florile culese în ziua de Dragobete

De secole, se crede că florile culese în ziua de  Dragobete atrag norocul. Odinioară, tinerii și fetele din localitățile Munteniei și Olteniei, unde se sărbătorește totdeauna Dragobetele, culegeau primele flori de primăvară, întâlnite în cale: ghiocei, viorele şi tămâioase. Cu acest prilej se spunea că persoana care aduna mai multe flori de primăvară era norocoasă şi în dragoste. Toate florile adunate în ziua de Dragobete erau aşezate la icoane, până la sărbătoarea Sânzienelor, pe 24 iunie. În acea zi, florile care au stat la icoană, timp de trei luni, erau aruncate într-o apă curgătoare din localitatea natală. Cu acest prilej, fiecare tânără rostea o incantaţie și avea convingerea că florile răspândeau în drumul lor dorinţa ei de a avea noroc în dragoste.

Credințe care se păstrează și în zilele noastre

Și în zilele noastre, în unele comune din Muntenia, dar și în comuna Buzești din judetul Olt, localnicii serbează Dragobetele pentru a fi ocoliți de  boli, de pagube financiare și de despărțirea de persoana iubită.  

Ritual care aduce noroc şi bani

În această zi,  an de an, tinerii care cred în puterea Năvalnicului împlinesc un ritual care  atrage norocul la bani : În ziua sărbătorii, trebuie să ai o bancnotă nouă şi s-o împătureşti în două, apoi sub formă de triunghi. În mijlocul bancnotei trebuie să presari frunze de Năvalnic- proaspete sau uscate. Simbolul magic se păstrează într-un loc discret din casă.  Dacă nu ai Năvalnic, pregăteşti doar bancnota, urmând ca în timp de nouă zile să găseşte un fir al acestei plante şi să-l păstrezi în bancnotă. Se spune că ritualul alungă ghinionul, paguba, gândurile negative ale duşmanilor şi spulberă orice rău.

 Dacă o fată nu întâlnerște în ziua sărbătorii un băiat…

Tradiția spune că ,  dacă în această zi o fată nu se  întâlnește cu un băiat, fata respectivă nu va fi iubită tot anul. De aceea, în popor,  Dragobetele este sărbătorit, potrivit tradiției de secole, prin veselie și petreceri în fiecare comunitate.

Personificările îndrăgitului personaj

În tradiţia populară, Dragobetele, protectorul dragostei şi bunei dispoziţii, este comparat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană şi cu Eros, mesagerul dragostei din mitologia greacă.

De Dragobete, florile primite au semnificații precise

În ziua de Dragobete, mesajul de dragoste pentru persoana iubită poate fi interpretat și în funcție de numărul florilor primite de la omul cel drag.  Când acesta îi oferă iubitei un fir de trandafir, darul său are o semnificație precisă: "Ești doar a mea". Când îndrăgostitul îi dăruiește iubitei trei trandafiri, mesajul lui înseamnă: "Suntem făcuți unul pentru altul"; dacă de Dragobete o tânără primește cinci trandafiri, declarația  de dragoste pe care o primește este fără echivoc: "Te iubesc!" . În schimb, dacă fata primește un bughet cu șapte trandafiri, de Dragobete,  atunci iubitul vrea să-i spună :”Mă  simt mai puternic alături de tine". Mai există și varianta când buchetul dăruit persoanei iubite este impresionant și adună 101 trandafiri; atunci, cadoul tânărului  reprezintă o cere în căsătorie.  

Dragobetele aduce în viața tinerilor sufletul-pereche

Tinerii necăsătoriţi cred că Dragobetele le aduce în cale sufletul-pereche dacă respectă tradiţiile din vechime: să declare persoanei iubite că o va  iubi şi o va ocroti toată viaţa.

De Dragobete nimeni nu trebuie să fie trist

De Dragobete, tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece tristețea va atrage ghinioanele asupra persoanei respective tot anullui.  Este de bun augur ca în ziua acestei sărbători  să predomine voia bună și această stare de spirit se va menține un an întreg în viața celor care petrec în ziua de Dragobete  

În această zi, sacrificarea animalelor este interzisă  

Când este sărbătorit Dragobetele, bătrânii satului se preocupă mai mult decât de obicei de animalele din ogradă, iar sacrificarea animalelor este interzisă . În același timp, vârstnicii credeau și cred că în ziua de Dragobete păsările își aleg perechea pe viață.

Dragobetele sărută fetele   

În grupul tinerilor care-l sărbătoresc pe Dragobete, veselia trebuie să fie suverană. Cu timpul, voia bună a fost însoţită de zicala :”Dragobetele sărută fetele!” Personificare magică a iubirii, Dragobetele era însoţit de zâne, numite Dragostele. Ca mesageri ai destinului, Dragostele îi pândeau pe tineri,  şoptindu-le cuvinte de dragoste, prin care să-şi atragă iubirea dorită. În mod strategic, în aceste şoapte de dragoste se regăseau cuvintele: dor arzător, dragoste veşnică, săgeata iubirii alături de numele persoanei iubite.

În noaptea de Dragobete tinerele își cunosc ursitul

În multe zone din țară, unde este sărbătorit Dragobetele, ajunul acestei sărbători este considerat la fel de magic, ca și  noaptea de Bobotează. În acea seară, tinerele care doresc să-și cunoască ursitul își  pun sub pernă busuioc sfințit; ele așteaptă ca Dragobetele să vină în visul lor însoțit de ursitul mult visat.  

Ce treburi casnice sunt permise sau interzise de Dragobete

În această zi, țesutul, cusutul si toate treburile cotidiene, ce se practică în gospodărie sunt interzise. Totuși, de Dragobete este admisă curățenia, deoarece, prin tradiție, se crede că această îndeletnicire, împlinită de gospodine- de tinere și de neveste-, aduce spor și revigorare fizică.

.Gospodinele să respecte ritualul busuiocului

Potrivit unei tradiții străvechi, de Dragobete gospodinele trebuie să împlinească tradiția ”ritualul busuiocului” : să semene  busuioc în răsadnițe, apoi să-l îngrijească până în ziua de  Sfântul Gheorghe. În acea zi, busuiocul este mutat afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete este  folosit în descântece care atrag norocul, dar și în tratamente pentru sănătate, deoarece acest busuioc are puteri magice.

 Dacă nu-l sărbătorești pe Dragobete…

O superstiție din popor spune că persoanele care nu-l sărbătoresc pe Dragobete  sunt pedepsite de acesta și nu vor avea noroc de persoana iubită în acel an.