La 20 iulie ortodocșii îl sărbătoresc pe Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul Biserica Ortodoxă

Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte în ziua de 20 iulie pe Slăvitul Prooroc Ilie Tesviteanul, cel care a trăit cu aproape 900 de ani înainte de întruparea lui Hristos. Vechiul Testament istoriseşte numeroasele sale fapte minunate în Cartea a treia şi Cartea a patra a Regilor.

Proorocul Ilie este recunoscut de creştinătate ca fiind sfântul care l-a mustrat pe regele Ahab, şi pe cei care l-au urmat, îndepărtându-se de la dreapta credinţă, şi s-au închinat idolilor. Totodată, Sfântul Ilie, cel care i-a pedepsit pe proorocii mincinoşi, a fost un mare făcător de minuni în timpul vieţii şi după ce a fost ridicat cu trupul la cer într-un car de foc. Marele Prooroc Ilie a primit de la Dumnezeu puterea de a „deschide şi a închide cerurile”.   

Aviatorii români  sărbătoresc, sub patronajul Sfântului  Ilie,   Ziua Aviației Române  

Aviatorii militari români sărbătoresc pe 20 iulie, sub patronajul ocrotitorului lor, Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene.  În tradiţia populară, Sfântul Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor şi patronul apicultorilor. Din vremuri îndepărtate, în această zi, la sate apicultorii recoltau mierea, activitate cunoscută cu numele de Retezatul stupilor.

Istoricul sărbătorii

Aşa cum spune Sfânta Scriptură, în Cartea a treia şi Cartea a patra a  Regilor, dintre proorocii Vechiului Testament, Sfântul Ilie Tesviteanul este „văzătorul” de Dumnezeu care a trăit în regatul de Nord al lui Israel, în ţara Galaadului, care se învecina cu cetatea Tezvi, ţinut care i-a influenţat şi numele de Tesviteanul.

O viziune  despre Sfântul Ilie

La naşterea Sfântului Ilie, tatăl său Sovac, un  preot al Legii Vechi, a avut o vedenie: mai mulţi bărbaţi îmbrăcaţi în haine albe „vorbeau cu pruncul, învelindu-l cu foc şi băgându-i foc în gură să mănânce”. Vedenia aceasta neobişnuită l-a determinat pe preotul Sovac să meargă la Ierusalim şi să le povestească preoţilor despre ciudata vedenie. Un înaintevăzător, unul dintre preoţii care i-a ascultat povestea, l-a liniştit: „Nu te teme, omule, că vedenia pe care ai văzut-o pentru pruncul tău este spre slava lui Dumnezeu , căci acest prunc va fi locaş al luminii darului lui Dumnezeu  şi cuvântul lui va fi ca focul de puternic şi lucrător. Râvna lui către Dumnezeu va fi fierbinte şi el va judeca pe Israel cu sabia şi cu focul”. Şi profeţia făcută s-a împlinit: când pruncul a crescut şi a ajuns la vârsta desăvârşită, a primit harul proorocirilor, devenind un mare propovăduitor al dreptei credinţe. 

Ahab a  introdus în regat cultul regelui Baal, un fals Dumnezeu

În acea vreme, în Regatul de Nord al lui Israel domnea  regele Ahab. După căsătoria acestuia cu  prinţesa feniciană păgână, Izabela din Sidon, Ahab a introdus în regat cultul zeului Baal, un fals Dumnezeu şi nu s-a mai închinat la Templul din Ierusalim.

Impresionat de îndepărtarea de la credinţă a poporului lui Israel, Sfântul Ilie i-a cerut regelui Ahab să renunţe la idolatrie şi să nu-i mai prigonească pe creştini. În caz contrar, cu toţii, atât Ahab, cât şi poporul lui Israel, cel orbit şi înşelat de rege, vor fi pedepsiţi de Dumnezeu: ”Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel înaintea căruia slujesc eu; în aceşti ani nu va fi nici rouă, nici ploaie, decât numai când voi zice eu! (III Regi 17, 1). După această avertizare, a urmat o mare secetă timp de trei ani şi jumătate. În acest interval, pământul n-a rodit, iar foametea s-a răspândit în tot ţinutul. Din această cauză sufereau şi oamenii,  şi animalele.

În timpul secetei

În timpul secetei, Dumnezeu i-a cerut lui Ilie:” Du-te de aici, îndepărtează-te către răsărit şi te ascunde lângă pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului. Apă vei bea din acel pârâu, iar mâncare am poruncit corbilor să-ţi aducă acolo ( III Regi 17, 3-4)”. Dumnezeu l-a îndemnat pe prooroc să se aşeze pe malul pârâului Cherit din  două motive: Ilie ar fi fost cruţat de răzbunarea prinţesei păgâne Izabela, dar şi de foamete şi de sete. După ce a secat pârâul din care Ilie bea apă, iar corbii nu-i mai aduceau mâncare, Dumnezeu l-a trimis pe Ilie în ţinutului Sarepta Sidonului, la o femeie văduvă şi săracă, pentru a vedea cât de cumplite sunt efectele secetei, nu numai asupra bogaţilor, cât şi pentru săraci. În casa văduvei, care l-a găzduit, Sfântul Ilie a făcut mai multe minuni: l-a înviat pe fiul acesteia şi i-a înmulţit uleiul şi pâinea. Minunile Sfântului  Ilie au continuat în timpul secetei, vreme de trei ani şi jumătate.

Pentru a dovedi puterea adevăratului Dumnezeu, Proorocul i-a propus lui Ahab o confruntare : preoţii idolului Baal să ridice un jertfelnic (un altar pe care era jertfit un viţel), iar lemnul jertfelnicului trebuia să fie aprins cu ajutorul focului care urma să coboare din cer. La rândul lui, Sfântul Ilie trebuia să procedeze la fel. Scriptura spune că la demonstraţia care s-a desfăşurat pe muntele Carmel a participat tot poporul lui Israel. Cei 450 de preoţi ai idolului Baal s-au rugat insistent de dimineaţă până la amiază , aşteptând să se înfăptuiască minunea. Semnul mult aşteptat, focul, nu a coborât din cer pentru a aprinde jertfe.     

Sfântul Ilie a înlăturat cultul lui Baal

La rândul lui, Ilie a pregătit jertfa şi s-a rugat ca semnul divin să coboare din cer şi să ardă jertfe sa, ca poporul să ştie cine este adevăratul Dumnezeu. După rugăciunea Sfântului Ilie, din cer a căzut brusc flacăra de foc care a aprins jertfa proorocului, iar ploile binecuvântate s-au revărsat peste tot ţinutul. Prin confruntarea cu proorocii mincinoşi ai lui Baal, Sfântul Ilie a dovedit regelui Ahab şi poporului evreu că Dumnezeul Său este Dumnezeul cel adevărat. Acesta a fost momentul când Sfântul Ilie a înlăturat cultul zeului  Baal. Pentru credinţa lui, Sf. Ilie a fost ridicat la cer cu trupul, într-un car tras de cai, fără să treacă la cele veşnice prin poarta morţii, iar ucenicul lui, Elisei, a fost martor al minunii. Sfântul Ilie s-a arătat la Schimbarea la Faţă a Mântuitorului pe Muntele Tabor.  

„ Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul este unul dintre cei mai mari prooroci ai Vechiului Testament, dar despre el se face referire şi în Noul Testament, lucru ce recunoaşte  viaţa şi proorocirile pe care Sfântul Ilie le-a făcut. În România , multe persoane s-au învrednicit să poarte numele Proorocului. Părinţii şi naşii aleg acest nume de botez pentru copiii lor, un nume reprezentativ pentru creştinism. Sfântul Ilie este invocat adesea în timpul verii, pentru a mijloci aducerea ploilor, pentru a alunga seceta. Sfântul Ilie reprezintă un model pentru toţi cei care-i cunosc viaţa şi învăţătura”, precizează părintele  Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti