Miracole creştine: Praznicul Sfântului Mucenic Ciprian
La data de 2 octombrie, Sfântul Mucenic Ciprian este prăznuit de Biserica Ortodoxă alături de Sfânta Muceniţă Iustina fecioara.
De sute de ani, Biserica Sfântul Ciprian-Zlătari (situată pe Calea Victoriei nr.12) adăposteşte icoana şi moaştele Sfântului Ciprian (mâna dreaptă a Sfântului), ocrotitorul creştinilor de puterea vrăjilor. Biserica Zlătari adăposteşte şi alte odoare religioase de mare preţ, venerate de credincioşi: icoana Mântuitorului Iisus, a Sfântului Ierarh Nicolae şi alţi sfinţi care împodobesc ferestrele cu vitralii. Din partea dreaptă a altarului veghează icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, îmbrăcată în foiţă de argint. Totodată, icoanele praznicare şi cele din catapeteasmă, opera pictorului Gheorghe Tattarescu, completează tezaurul bisericii.
Pelerinii cinstesc convertirea Sfântului Ciprian la creştinism
Credincioşi din Bucureşti, pelerini din alte zonele ale ţării, dar şi românii din Spania şi Italia care-şi petrec concediul pe meleagurile natale vin să se roage, de câte ori au prilejul, la odoarele Bisericii Sfântul Ciprian- Zlătari: în zile de hram, de sărbători şi la slujbele speciale din timpul săptămânii. Unii îşi caută dragostea pierdută, alţii vor să-şi redobândească sănătatea, să scape de vrăji şi de blesteme. Pelerinii cinstesc partea luminoasă a vieţii Sfântului prin convertirea sa la creştinism.
De la vrăjitorie la creştinism
Din cărţile bisericeşti aflăm că Sfântul Ciprian a fost un erudit, un filozof recunoscut de contemporani şi a trăit în timpul împăratului roman Decius, un prigonitor al creştinilor care a domnit între anii 249-251. Ciprian s-a născut în prima jumătate a secolului al III-lea în Cartagina, în actualul oraş Tunis, în Nordul Africii. Crescut într-o familie de păgâni bogaţi, tânărul Ciprin a fost trimis de părinţi să-şi facă ucenicia şi să deprindă meşteşugul vrăjitoriei la cei mai vestiţi vrăjitori din vremea sa. Astfel, Ciprian a devenit un slujitor devotat al idolilor-zeul Apolo şi zeiţa Artemis din Antiohia Siriei.
Ciprian reuşea să stârnească vânturile şi ploile, să-i rănească pe oamenii care credeau în Hristos. Unii credincioşi au fost ucişi cu otrăvuri şi farmece, dar magul a adus drept jerfă pentru diavoli şi copii pe care i-a înjunghiat.
Viaţa lui s-a schimbat în mod surprinzător când a încercat, fără succes, să dovedească cât de puternice sunt vrăjile lui puse în practică asupra fecioarei Iustina, o tânără care se creştinase. Un tânăr imoral, Aglaid, i-a cerut vrăjitorului Ciprian să-l ajute şi să câştige dragostea tinerei Iustina. Magul Ciprian a încercat cele mai grozave vrăji. Toate încercările lui au fost zadarnice. În mod surprinzător, demonii n-au avut putere asupra Iustinei şi s-au răzbunat chiar pe Ciprian. Pus în faţa acestui fapt, influenţat şi de puterea credinţei prin care Iustina a învins răutatea demonilor, vrăjitorul Ciprian a hotărât să se boteze şi să propovăduiască credinţa creştină. Nu după multă vreme, Ciprian a devenit preot şi apoi episcop. În timpul persecuţiei creştine, dezlănţuită de împăratul roman Deciu, au căzut victime şi episcopul Ciprian, şi credincioasa Iustina. Împăratul a cerut ca fiecare cetăţean din Imperiul Roman să fie obligat să aducă în templele păgâne o jerfă şi să primească un certificat de confirmare că a îndeplinit această obligaţie. Episcopul Ciprian şi credincioasa Iustina n-au vrut să se închine idolilor şi n-au renunţat la credinţa creştină. După acest refuz ferm, Ciprian şi Iustina au fost torturaţi şi în cele din urmă, decapitaţi.
Slujbele speciale în Sfântul lăcaş
Biserica Sfântul Ciprian Zlătari îşi sărbătoreşte ocrotirorii spirituali în zilele de hram: la data de 8 septembrie, la praznicul Naşterii Maicii Domnului şi la data de 2 octombrie, la praznicul Sfinţilor mucenici Ciprian şi Iustina. Mai ales în aceste zile, numărul pelerinilor care trec pragul Sfântului lăcaş este impresionant.
În timpul săptămânii se oficiază slujbe speciale:
Lunea se face sfântul Maslu, se citesc rugăciuni de dezlegare de farmece şi de blesteme şi de binecuvântare a casei şi familiei.
Miercurea se citeşte acatistul Sfântului Ciprian, se sfinţeşte agheazma mică şi se citesc rugăciuni de dezlegare de blesteme şi farmece.
Vinerea se spun Molitvele Sfântului Vasile, cele mai puternice rugăciuni de dezlegare. Atunci răsună glasul preotului: "Teme-te..., Fugi..., Depărtează-te...! Din smârcuri, din apă, din fântâni, din copaci...Din locuri bănuite şi nebănuite..."
Biserica este casa lui Dumnezeu şi poarta cerului
„Orice biserică este un loc minunat pentru că o biserică este casa lui Dumnezeu. Dar şi poarta cerului. Cu atât mai mult atunci când biserica adăposteşte moaştele unor sfinţi. Aici, în sfânta Biserică a Zlătarilor, în care se află moaştele Sfântului Mare Mucenic Ciprian şi noi suntem părtaşi la darurile lui Dumnezeu. Pentru că a participa la minuni înseamnă, de fapt, a trăi vindecarea sufletească şi trupească prin harul şi prin mila lui Dumnezeu. Noi, oamenii bisericii, noi ştim foarte bine că, aşa cum spunea Sf. Isaac Sirul cea mai mare minune înseamnă să-şi vadă fiecare păcatele lui. De aceea, biserica este loc de spovedanie şi de împărtăşanie, este locul unde se petrec minuni ale vederii păcatelor proprii şi ale împăcării cu semenii. Sunt oameni care se roagă cu credinţă în această biserică şi mulţi vin să mulţumească pentru că au primit vindecare sau cursul vieţii lor s-a schimbat în lumina lui Dumnezeu.În partea stângă a altarului este racla cu moaştele Sfântului Mucenic, iar partea dreaptă a bisericii este ocrotită de Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. De fapt, biserica este închinată Maicii Domnului şi la toate sărbătorile Maicii Domnului simţim într-un mod mai deplin puterea sa ocrotitoare”, precizează preotul paroh Nicolae Dascălu.