Pelerinaje la bisericile de hram în ziua de 29 august

În 29 august, în ziua praznicului Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, zeci de biserici de mir şi de mânăstiri din ţară îşi serbează hramul.

În amintirea  martirajului Sfântului Ioan Botezătorul, Biserica a rânduit ca data de 29 august să fie zi de post aspru. Totodată, în această zi, în zeci de biserici din ţară, credincioşii participă la slujbe de hram, slăvindu-l prin  rugăciuni şi milostenii pe Sfântul Prooroc Ioan,  Botezătorul lui Hristos.

În Bucureşti, Biserica “Sfântul Ioan -Nou, Ioan Piaţă” este singurul lăcaş ortodox care poartă hramul “Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”. În vremea comunismului, în anul 1886, sfântul lăcaş, situat în zona Piaţa Unirii, a fost salvat prin translare de la demolare. Biserica adăposteşte icoane vechi, din anii 1700-1800 şi adună sute şi sute de credincioşi la toate slujbele săptămânale. În Capitală, lăcaşul este cunoscut cu numele de “Biserica Sfântul Ioan”. De aceea, în ziua praznicului “Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, în fiecare an sunt marcate aici şi celelalte sărbători, orânduite în calendarul ortodox în cinstea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul: naşterea (24 iunie), soborul (7 ianuarie), Prima şi a Doua aflare a Capului (24 februarie) şi a treia Aflare a Capului său (25 mai). 

Sărbătoare de hram la Mănăstirile Secu şi Cotmeana

 Mănăstirea Secu, aşezământ monahal, îşi sărbătoreşte hramul cu mare fast. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie este săvârşită de Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Sărbătoarea hramului Mănăstirii Secu va continua şi în seara zilei de 29 septembrie, când sunt prăznuiţi: Sfântul Varlaam, mitropolitul Moldovei (ale cărui moaşte se odihnesc în acest sfânt lăcaş),  şi Sfântul Ierarh Ioan de la Râşca  şi Secu, episcopul Romanului, canonizat în data de  5 iunie 2008.  

În Iaşi, credincioşii şi pelerinii se adună să se roage în zorii zilei de hram, în singura biserică din localitate închinată Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul (adresa : str. I.C. Brătianu nr. 14).

La mănăstirea Cotmeana, în fiecare an, zeci şi zeci de pelerini din judeţele Argeş şi Râmnicu Vâlcea vin să se roage în ziua praznicului în acest aşezământ monahal (ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân), reînfiinţat în anul 1991. Mănăstirea este renumită pentru istoria sa fabuloasă şi pentru minunile care se înfăptuiesc aici.   

 Mare sărbătoare este şi la Mănăstirea Cornetu, fost schit de călugări din satul Călineşti, situat la 50 km nord de Râmnicu Vâlcea. Sfântul lăcaş ctitorit de vornicul Mareş Băjescu şi de soţia sa, Maria, în anul 1666, cheamă la rugăciune pelerini care vin an de an la sărbătoarea hramului. Cu toţii mărturisesc că abia aşteaptă să revină în sfântul lăcaş care le redă speranţa şi le poartă noroc.

De asemenea, şi la Schitul Troianu, situat la marginea oraşului Râmnicu Vâlcea, se va serba cu pioşenie hramul bisericii. Potrivit tradiţiei, aici, după săvârşirea Sfintei Liturghii se oficiază slujba Parastasului şi o agapă frăţească, iar pelerinii vin la sfântul lăcaş în ajunul zilei de hram să se roage în noua biserică, ridicată în incinta schitului.

La ceas de sărbătoare se află şi Biserica “Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din localitatea Reuseni, situată la o distanţă de circa 15 km de municipiul Suceava. Ansamblul bisericesc de la Reuseni este considerat a fi una dintre ultimele ctitorii ale Sfântului Ştefan cel Mare, construită în perioada   1503-1504. În anul 2004, Ansamblul Bisericesc din Reuseni, care  reuneşte Biserica, stăreţia, un corp de chilii şi un altar de vară, a fost inclus pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava şi este un loc de pelerinaj preţuit de credincioşii din ţară şi de pelerinii străini.    

De asemenea, şi în municipiul Vaslui, sute de credincioşii sărbătoresc hramul Bisericii “Sfântul Ioan”, fiind atraşi de originalul lăcaş ortodox, ctitorit în anul 1490 tot de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. La început, această biserică a fost folosită ca paraclis al curţii domneşti, înălţat în memoria victoriei moldovenilor asupra turcilor, în bătălia de la Podul Înalt.