Praznicul Bunei Vestiri – Cele mai îndrăgite tradiții care aduc spor și noroc în viața creștinilor

Pe 25 martie, la sărbătoarea Bunei Vestiri, Blagoveştenia, Biserica Ortodoxă celebrează minunata veste pe care Arhanghelul Gavriil i-a adus-o Fecioarei Maria. Ea a fost vestită că-l va naşte pe Fiul Lui Dumnezeu, pe Iisus Hristos.

Deoarece sărbătoarea este situată în apropierea echinocţiului de primăvară, când sosesc rândunelele şi începe cucul să cânte, în Calendarul popular Buna Vestire se mai numește şi Ziua Cucului. Fiind o sărbătoare a bucuriei, la praznicul Bunei Vestiri se împlinesc o serie de tradiții și obiceiuri menite să aducă noroc în viața credincioșilor.  

Sărbătoarea Blagoveşteniei trebuie petrecută în armonie

Praznicul Bunei vestiri trebuie petrecut în bună înţelegere cu cei din jurul nostru. De-a lungul timpului, s-a observant că oricine se ceartă pe 25 martie va avea multe necazuri tot anul.

De Buna Vestire, cucul cântă pentru prima dată în an

În tradiția populară, de Buna Vestire vin rândunelele și începe cucul să cânte  pentru prima dată până la Sânziene (24 iunie) sau până la  Sfântul Petru (29 iunie). După aceea, se spune că  el s-ar îneaca mâncând boabe de orz sau de cireșe, și se transformă în uliu. Cucul  va rămâne uliu până la anul următor, la Buna Vestire, când își va recăpăta din nou glasul. Deoarece cântecul cucul prevestește un eveniment important pentru oricine-l aude,  sărbătoarea mai poartă numele de Ziua Cucului.  

Profeția cucului se împlinește atunci când...

Cântecul cucului este aşteptat cu nerăbdare de oameni. Potrivit tradiției, de Buna Vestire, când cucul cânta pentru prima dată în acel an, oamenii se pregătesc pentru acest eveniment. Profeţia cucului se împlineşte dacă cel care-i ascultă cântecul îndeplineşte  mai multe condiţii: Persoana trebuie să fie îmbrăcată cu haine de sărbătoare, să nu fie supărată sau flămândă şi să aibă bani în buzunar.

Ce trebuie să știm despre profeţiile cucului

Se spune că, dacă auzi primul cântec : cu-cu din spate sau din partea stângă, este semn rău. De asemenea, dacă auzicântecul cucului când eşti nemâncat şi fără nici un ban în buzunar este, tot  un semn de rău augur. Dacă eşti îmbrăcat cu haine de sărbătoare şi auzi cântecul cu-cu ce vine din faţa ta este un semn că în acel an vei avea bucurii. În acelaşi timp, în unele zone rurale, bătrânii respectă tradiţia şi se adresează cucului, pentru a şti cât mai au de trăit: „ Cucule, Puiucule! /Câţi ani îmi vei dărui /Până ce eu voi muri? Atunci când cântecul cucului răsună din spatele acelei persoane, care i-a adresat cucului o întrebare, este un răspuns negativ :”Cucu-n spate mi-a cântat şi moartea m-a săgetat!”. În orice context, pentru vârstnicii care aşteaptă un răspuns referitor la  câţi ani mai au de trăit, fiecare cântec cu-cu echivalează cu un an de viaţă. În schimb, în această zi, feciorii şi fetele îl întreabă şi ei pe cuc: ”Cucule/ Voinicule!/ Câţi ani îmi vei da / Până m-oi însura (sau mărita). Tăcerea cucului anticipează o veste foarte bună: acea persoană se va căsători în acel an.

Ritual pentru protecția îngerilor

De sute de ani, în Bucovina şi în multe zone din Muntenia, femeile împlinesc un ritual pentru protecția îngerilor păzitori. În ziua praznicului, ele se scoală dis de dimineaţă, fac foc în ogradă şi pun în  faţa uşii pâine, sare şi apă. Când apa s-a mai încălzit se lasă în acelaşi vas, pentru ca îngerii să-şi potolească setea. În schimb, pâinea şi sarea se dau de pomană unui sărac, cu convingerea că prin împlinirea aceastei tradiţii  sporul, norocul  şi sănătatea vor poposi în familia respectivă.

În ziua Bunei Vestiri sunt alungate energiile negative

În Transilvania se mai practică și în zilele noastre un vechi obicei. De seara, se pregătesc câteva obiecte pentru împlinirea ritualului: o oală cu jar, tămâie, clopoţei şi chibrituri. Prima persoană care se scoală de dimineață în acea gospodărie trebuie să iasă din casă, să pună tămâie peste jar şi să înconjoare clădirea de trei ori; apoi, să afume vitele, pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că împlinirea ritualului are efecte benefice pentru gospodăria respectivă, deoarece alungă paguba, energiile negative şi bolile din perimetrul acelei case.  Pentru alungarea blestemelor și a gândurilor negative, se afumă anexele casei și lucrurile din gospodărie.

În ziua ptraznicului, pescarii nu este bines ă hrănească peştii cu mămăligă. Totodată, pescarii nu trebuie să arunce în apă, în ziua praznicului, mămăligă la peşti, pentru că vor muri toţi peştii care vor mânca din acea mămăligă. 

Dacă ouă găinile, acele ouă  nu se pun sub cloşcă

Pentru protecția casei se  mai practică un ritual: dacă ouă, găinile sau orice păsări de curte, acele ouă  nu se pun sub cloşcă, pentru că puii născuţi nu vor fi sănătoşi. Mai mult, tradiția spune că puii respectivi vor aduce pagubă în familia respectivă.    

Nu se prestează munci în gospodărie și nu se seamănă în câmp

Este mare păcat ca în această zi de sărbătoare gospodinele să spele rufe sau să coasă. În unele zone din țară, gospodarii ară pământul în această zi de sărbătoare, dar nu trebuie să semene, deoarece toată recolta va fi mâncată de păsările cerului.  

Se adună vreascuri pentru ritualul din Joia Mare

În ziua Bunei Vestiri, femeile din zona rurală adună vreascuri din pădure și le păstrează pentru ritualul din Joia Mare a Paştelui. Când acest obicei, moştenit de la moşii şi de la strămoşii noştri, se practică într-o casă, se spune că în acea gospodărie se păstrează numai energiile pozitive, iar gospodarii vor fi apăraţi de necazuri tot anul. 

Stupii şi vitele se aşează la soare

De Buna Vestire, apicultorii aşează stupii la soare pentru ca aceştia să  fie plini de miere. De asemenea, vitele se scot din grajduri şi se lasă să stea la soare, fără să poarte jug, pentru ca animalele de povară din gospodărie să fie sănătoase tot anul.

 De Blagoveştenie este dezlegare la peşte

Chiar dacă suntem în Postul Mare al Sfintelor Paşte, de Blagoveştenie Biserica acordă dezlegare la peşte. Totodată, peştele este un  simbol al marelui praznic. De aceea, pentru a fi sănătoşi şi sprinteni ca peştele, este bine să mâncăm peşte în ziua praznicului. Pe 26 martie este prăznuit Arhanghelul Gavriil.

Sărbătoarea Bunei Vestiri continuă şi în ziua următoare ( pe 26 martie), când credincioşii îl prăznuiesc pe Sfântul Arhanghel Gavriil, numit Blagovestelnicul. Şi în această zi se mănâncă peşte, iar ritualul este respectat mai ales în Bucovina .

Ofrande pentru Sfântul Gavriil, protectorul nostru  

Sfântul Gavriil este protectorul familiei noastre. El ne aduce veştile bune şi ne ajută pe toţi să cultivăm talentele rudelor tinere.

De aceea, este bine să dăruim pachete cu alimente copiilor şi  tinerilor care poartă numele Arhanghelului Gavriil, pentru ca acesta să-i binecuvânteze cu spor și noroc pe toți membrii familiei.

Pentru fertilitate, femeile țin post  negru  

Femeile care vor să aibă copii trebuie să ţină post negru, să bea agheasmă şi să se roage Maicii Domnului ca praznicul Bunei Vestiri să facă minuni şi în familia lor.  

 Pomii vor avea rod bogat dacă sunt stropiți cu țuică

 De secole, se păstrează o veche tradiţie ( mai ales în Transilvania) : în ziua praznicului, pentru ca pomii să aibă rod bogat şi în acel an, trebuie să fie stropiţi la rădăcină cu ţuică. Totodată, în grădini şi în livezi, gospodarii aprind     focuri, încât pomii „să se dezmorţescă” şi să înflorească la timp.   

Ritualul „ Noaptea focurilor” alungă necazurile și paguba

În ajunul sărbătorii, gospodarii din Maramureş respectă o veche tradiție: ei adună toate obiectele nefolositoare din gospodărie şi le dau foc. În acea noapte, cunoscută sub numele de „Noaptea focurilor”, ritualul se împlineşte în fiecare familie din Maramureş şi focul arde până după miezul nopţii. Cei care împlinesc această tradiție cred că în acest mod vor scăpa de necazuri şi de pagubă. 

Ce spune prognoza meteorologică

În timp, s-a constatat că, atunci când în ziua praznicului este ceaţă, primăvara va fi plăcută, călduroasă şi fără multe zile mohorâte. Se mai spune că, aşa cum este vremea în ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşte.

Totodată, în preajma sărbătorii este echinocţiul de primăvară, moment în care ziua începe să crească şi devine mai mare decât noaptea.

De Buna Vestire, nu este bine să se macine porumb

În ziua praznicului, în multe zone din țară nu se macină porumb, deoarece făina obținută nu este comestibilă nici pentru om, nici pentru animale sau pentru pești. De aceea, nu se aruncă mălai în apa râurilor, deoarece toți pești din acel râu  vor muri .  

De Buna Vestire este bine să ne sculăm de dimineață

Tradiția spune că în ziua praznicului este bine să ne sculăm de dimineață. Cine trândăvește în pat în ziua sărbătorii va fi somnoros tot anul și nu va fi eficient în munca sa.