Praznicul Sfântului și Slăvitului Proroc Ilie Tesviteanul : Tradiţii strămoșești care atrag norocul

Creștinătatea îl prăznuiește pe 20 iulie pe Slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul. Sântilie, așa cum i se spune în popor, este ocrotitorul aviatorilor și electricienilor, fiind slăvit de păstori. În același timp, Prorocul Ilie este patronul ploilor, păzitorul stupilor și al recoltelor bogate

 Mărul este pomul Sfântului Ilie 

Mărul este pomul Prorocului Ilie și în ziua praznicului se mănâncă, prima dată în an, mere noi, care se sfințesc la biserică. Potrivit tradiției, la Sânpetru de Vară aveau dezlegare, să consume mere, doar femeile tinere, în timp ce femeile vârstnice și văduvele  trebuia să aștepte până la acest praznic al Sfântului Ilie. Vârstnicele care au avut interdicție la mere  și au respectat acest ritual, vor fi sănătoase tot anul.

Potrivit tradiției, persoanele care au mâncat mere înainte de acest praznic, pe lumea cealaltă vo r culege veșnic mere, dar când să le guste, fructele mult dorite vor dispărea din fața lor.

De asemenea, cine consumă pentru prima dată mere în an trebuie să le binecuvânteze la biserică.

De Sântilie, femeile care au un măr în curtea casei, este bine să cheme copiii străini din localitatea respectivă, să scuture mărul și să le dea de pomană toate merele care s-au scuturat din pom.

Merele sfinţite se vor transforma în mere de aur...

O altă tradiție, legată de mere în ziua praznicului, spune că în unele sate, există şi obiceiul ca femeile să ducă la biserică numai mere văratice pentru a fi binecuvântate. În acest caz, tradiţia transmisă din generaţie în generaţie susține că, pentru aceste femei, după moarte, merele sfinţite  se vor transforma în mere de aur.

De asemenea, până în ziua praznicului, pentru a nu-l supăra pe Prooroc, nu se mănâncă mere, fructele preferate ale Sfântului Ilie. Abia după ce se sfinţesc la biserică, credincioşii împart mere copiilor, prietenilor, rudelor şi săracilor. Respectând această tradiţie, merele dulci se păstrează mai bine şi devin mai gustoase.

Ce spune tradiția despre ploaie

Sântilie se plimbă pe cer într-un car; pentru a nu aluneca, în roțile carului sunt bătute cuie, iar acestea găuresc cerul: .. de aceea, apa curge pe pământ sub formă de ploaie.

Oamenii adună plante de leac și pentru farmece  

Potrivit tradițiilor moștenite de zeci și zeci de ani, în ziua praznicului, pentru a evita efectul biciului  pe care-l mânuiește Profetul, în dimineața praznicului se culeg plante de leac pentru farmacia casei. După plantele de leac, se culeg plante pentru farmece. Acestea sunt de folos pentru împăcarea persoanelor care s-au despărțit.

Busuiocul  nu trebuie să lipsească din farmacia casei

În ziua praznicului, busuiocul este prima plantă care trebuie culeasă și dusă la biserică pentru a fi sfințită. În timpul slujbei, busuiocul trebuie să stea la iconostas, iar după slujbă este dus acasă, se arde, iar cenușa va fi un leac deosebit pentru bube și pentru infecții bucale ale copiilor.  Este bine să facem provizii de busuioc, o plantă cu efecte miraculoase pentru sănătate şi pentru viaţa spirituală. 

În ziua praznicului se împard ofrande pentru sufletul morților   

Pentru sufletul rudelor decedate, în ziua de Sântilie se împart căni umplute cu suc sau lapte, iar coada fiecărei căni se împodobește cu flori de vară. De asemenea, se împart farfurii cu preparate culinare, așa cum prefera persoana decedată.

Dacă tună și fulgeră, ferestrele casei trebuie închise

Dacă în ziua praznicului tună și fulgeră, ferestrele case trebuie închise, deoarece se crede că în acest mod casa este ocrotită de dugurile rele care s-ar strecura în casă.   

Se recoltează mierea, iar tradiția se numește retezatul stupilor

De Sfântul Ilie, în multe zone din țară, se mai păstrează tradiţia recoltării mierii de albine, cunoscută sub numele de „retezatul stupilor”. Datina este împlinită de bărbaţi credincioşi, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. Cu acest prilej se opregătește și o masă festivă la care sunt invitaţi prietenii şi rudele apicultorului să deguste mierea şi să cinstească un păhărel de ţuică îndulcită cu miere nouă. S-a dovedit, de-a lungul vremii, că ritualul atrage prosperitate în casele apicultorilor şi le apără stupii de hoţii pasionaţi să fure mierea de mană.

Pentru a avea rod bogat, ogoarele se stropesc cu agheasmă

Deoarece Sfântul Ilie este şi ocrotitorul recoltelor, în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. De asemenea, în dimineaţa praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, încât să ajungă tot anul. Acestea se usucă în locuri ferite de umezeală şi se păstrează în farmacia casei.

Un ritual pentru a avea sport în muncă

În multe zone din Moldova, în această zi, gospodarii mănâncă grâu nou fiert, îndulcit cu miere, pentru a avea spor în munca lor. Chiar dacă grâul nu s-a treierat în localitatea respectivă, gospodarii  se îmbracă în haine de sărbătoare şi merg în câmp să secere câţiva snopi. Apoi, femeile  scutură snopii, adună boabele, le pisează  şi fierb grâul pe care-l îndulcesc cu miere.  

Cine visează un lan de cânepă verde...

 Există un ritual care se împlinește cu maximă discreție, în ajunul sărbătorii. În multe zone rurale, fetele nemăritate merg în lanurile de cânepă. Îmbrăcate în cămăşi albe, ele se scaldă în roua aşternută pe cânepă. Seara, fata care visează un lan de cânepă verde se va căsători cu un băiat tânăr. În schimb, fata care visează un lan de cânepă uscată se va căsători cu un bărbat mai în vârstă.

Ce semnificație au fenomenele meteorologice

În ziua praznicului, fenomenele meteorologice  ua o semnificație precisă. Dacă tună şi fulgeră în această zi, alunele şi fructele din livezi vor avea viermi.

 De obicei, în ziua praznicului nu plouă. Dumnezeu nu-i spune Sfântului Ilie când este ziua lui, pentru ca acesta să nu trimită pe pământ furtună şi trăznete prin care să-i pedepsescă pe oameni pentru păcatele lor. Dacă Sfântul insistă să afle când este ziua lui, atunci Dumnezeu îi spune că aceasta a trecut de mult.

Semnul crucii apără de trăznete şi fulgere

Dacă în ajunul praznicului sau după ziua prăznuirii ploile sunt însoţite de trăznete şi de fulgere, credincioşii surprinşi pe drum de vremea rea trebuie să-şi facă semnul crucii cât mai des, până ajung la un adăpost. Tradiţia spune că, atunci când Dumnezeu i-a dat biciul Sfântului Ilie, cu care să-i pedepsească pe draci, i-a spus să-i ocrotească de orice rău pe toţi oamenii care-şi fac semnul crucii, iar dracii să nu aibă putere asupra lor.   

Sant Ilie, o divinitate Solară, reprezintă mijlocul sezonului pastoral

În tradiţia populară, în data de 20 iulie este celebrat Sant Ilie, o divinitate  Solară şi meteorologică. În această zi, Sant Ilie aduce ploaie, provocă trăznete, tunete şi incendii. Dar această dată era considerată ca fiind mijlocul sezonului pastoral.

Sfântul Ilie este patronul spiritual al aviatorilor

Din anii ’30, militarii din forţele aeriene, mai ales aviatorii, l-au ales pe Sfântul Ilie drept patronul spiritrual  al celor care veghează spaţiul aerian.  

Ciobanii coboară în sat și participă la petreceri

În ziua praznicului, ciobanii participă la petreceri și la iarmaroace, cinstindu-l pe Sfântul Ilie.