Tradiții care se împlinesc în Ajunul Crăciunului. Ce reguli trebuie să respecte creștinii

Postul Crăciunului, al doilea ca importanţă după Postul Paştelui, care durează şase săptămâni (din data de 15 noiembrie ) se încheie în seara zilei de 24 decembrie și îi pregătește pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii Domnului Iisus Hristos.

Creștinii respectă postul din anumite convingeri  

În perioada Postului de Crăciun creștinii țin seama de anumite criterii. În timp ce unii postesc din respect pentru vechile tradiţii, alţii  urmează Postul fiind convinși că vor fi  mai sănătoși. Mulți postitori practică acest exercițiu de purificate sufletească și trupească, fără abateri de la ritualul corect, din evlavie pentru marea sărbătoare a Nașterii Domnului Iisus Hristos.

Ajunul Crăciunului este zi de Post mai aspru

Ziua de 24 decembrie, în Ajunul  Crăciunului, este o zi de post mai aspru, decât celelalte zile ale Postului. În această zi se ajunează până la ora 15 ; în ziua de Ajun , postitorii respectă tradiția și consumă anumite preparate tradiţionale: în unele zone ale ţării ei mănâncă grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, covrigi  sau tarte din  semințe, deoarece cu semințe a ajunat Sfântul Daniil Proorocul. În alte localităţi se ajunează până la răsăritul Luceafărului de seară, care aminteşte de Steaua Magilor, steaua care a vestit Naşterea pruncului Iisus.  Cei care nu pot să împlinească acest post aspru este bine să consume în ajunul sărbătorii (până la apariţia Luceafărului de seară), grâu fiert îndulcit cu miere în care se adaugă fructe şi seminţe de susan. În seara zilei de 24 decembrie se încheie Postul Crăciunului, numit și Postul Bucuriei, pentru că la sfârșitul  acestui ritual creștin se va naște Iisus Hrisos.            

Alături de faptele bune, de rugăciune, de smerenie, postul din Ajunul Crăciunului este un mijloc pentru dobândirea virtuţilor. El este desăvârşit atunci când abţinerea de la mâncărurile de dulce este unită cu efortul spre virtute şi progres spiritual. Indiferent de ziua în care este orânduită  prima zi a Crăciunului, credincioșii mănâncă hrană de dulce.

 „Postul Crăciunului este foarte respectat de români și considerat mai ușor decât celelalte posturi din timpul anului, pe motiv că  în timpul acestuia avem mai multe dezlegări la pește. Postul Crăciunului  este numit Postul Bucuriei pentru că la sfârșitul acestuia se va naște Iisus Hristos, bucuria tuturor. În lipsa hranei de dulce,  puterea credinţei, manifestată prin rugăciune şi fapte de milostenie, creşte imunitatea credincioşilor care postesc. Celor aflaţi în suferinţă trupească li se recomandă să intensifice momentele de viaţă spirituală prin rugăciuni  care să suplinească şi rolul postului”, precizează părintele Valentin Fotescu, Doctor în teologie,  preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti.