Tradiții pentru sănătate și atragerea sporului în ziua praznicului Tăierea Capului Sfântui Prooroc Ioan Botezătorul

La data de 29 august, creştinătatea prăznuieşte cu evlavie şi tristeţe moartea martirică a Proorocului Ioan Botezătorul, sfântul care l-a botezat pe Domnului Iisus în râul Iordanului. . În jurul acestei sărbători, în toate zonele ţării, s-au păstrat din vremuri îndepărtate, numeroase tradiţii care să atragă sănătatea și sporul în casa celui care le împlineşte, să alunge paguba şi bolile din viața creştinilor:

Pentru a fi sănătoşi , nu consumaţi fructe şi legume rotunde

Potrivit tradiţiei, în această zi de post aspru, cunoscută în popor şi sub numele de ”Sfântul Ioan Cap Tăiat”, se ajunează. Totodată,  praznicul aduce cu sine o seamă de interdicţii. În această zi, pentru menţinerea sănătăţii, este bine să nu se consume fructe rotunde  (precum prunele) şi nici căpăţâni de usturoi, care au formă rotundă, asemănătoare capului. De asemenea, în ajunul sărbătorii şi în ziua praznicului nu se mănâncă preparate din varză, deoarece Sfântului Ioan i s-a tăiat capul pe o căpăţână de varză.

Din pioşenie, nu se consumă nici alimente de culoarea sângelui

Dintr-un sentiment de pioşenie pentru moartea martirică a Proorocului Ioan, nu se mănâncă fructe şi legume de culoare roşie, nu se bea vin roşu şi nici o băutură de culoare roşie, pentru că aceste alimente amintesc de sângele vărsat de Proorocul Ioan  în timpul decapitării sale.

Pentru a scăpa de bolile moştenite în familie

 Persoanele grav bolnave trebuie să împlinească în această zi un ritual :  să ajuneze sau să mănânce doar struguri în ziua praznicului. Se spune că prin împlinirea ritualului, bolnavii  se vindecă de bolile moştenite în familia lor.

În ziua sărbătorii, unele alimente nu se pun pe tipsie

În ziua praznicului se sfinţesc la biserică struguri şi castraveţi. Aceste alimente se împart oamenilor săraci, în amintirea rudelor decedate, dar nu se pun pe tipsie ( tavă mare, rotundă), aşa cum a fost pus capul Botezătorului, după decapitare. 

Momente de reculegere și ofrande în memoria rudelor decedate

Potrivit tradiţiei, în majoritatea zonelor ţării, pentru sporul familiei şi pentru alungarea bolilor, în familiile care au rude decedate în condiţii suspecte sau de moarte năpraznică se respectă momentele de reculegere. Totodată, în  memoria acestora se împart pachete cu struguri, pâine şi căni cu apă, ofrande sfinţite la biserică.

 În gospodărie nu se folosesc obiectele ascuţite

În această zi, gospodării respectă anumite interdicții: ei nu folosesc obiectele ascuţite-cuţite sau furculiţe. Chiar şi pâinea se rupe cu mâna.

Pentru menținerea sănătății în familie, se consumă doar turtă

La oraşe şi la sate, pentru menţinerea sănătăţii, persoanele care postesc respectă o datină străveche : ei consumă în această zi doar turtă preparată din grâu sau din mălai.

Se posteşte, pentru împlinirea unei dorinţe

Tradiţia spune că, dacă vrem să ni se împlinească  o dorinţă, trebuie să postim până la apusul soarelui. În ziua praznicului, nu se face dezlegare la mâncarea de dulce şi este bine să ţinem seama de această interdicţie.   

Se împlineşte Postul de la „cruce la cruce” pentru sănătate

 Începând din această zi şi până la 14 septembrie, când Ortodoxia sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci, persoanele care au săvârşit mari greșeli, este bine să postescă. Potrivit moralei creştine, postul acesta de purificare spirituală aduce linişte sufletească şi sănătate.

 În această zi, postul negru alungă blestemele şi sparge farmecele

Credincioşii care se confruntă cu probleme de sănătate şi cu numeroase pabuge, în ziua sărbătorii trebuie să practice postul negru şi să se roage la o icoană a Sfântului Ioan Botezătorul. Din vremuri îndepărtate, credincioşii care au împlinit această tradiție au scăpat de efectele farmecelor şi blestemelor.