Un cunoscut artist de la noi din țară, îngenuncheat de depresie: „Mă uitam spre cer și ziceam: Doamne, dacă nu mă ajuți, lasă-mă să mor”
Depresia nu discriminează și poate afecta pe oricine, chiar și pe cei care par puternici în fața publicului. Cântărețul Johny Romano, în vârstă de 26 de ani, a vorbit recent, în cadrul podcastului „Un podcast mișto”, cu sinceritate dezarmantă, despre momentele întunecate din viața sa, când durerea și gândurile negre păreau copleșitoare și când ajutorul părea inexistent.
Cântărețul Johny Romano a vorbit deschis despre momentele dificile din viața sa, când depresia părea să-l copleșească. Invitat în podcastul lui Bursucu, artistul a dezvăluit luptele interioare prin care a trecut și cum, uneori, și-a dorit să renunțe la viață.
„Cu nervi ziceam «Doamne, lasă-mă să închid ochii, să nu îi mai deschid niciodată», cu nervi ziceam, zbieram la Dumnezeu și ziceam «lasă-mă să mor, dacă nu vrei să mă ajuți, lasă-mă să mor». Mă uitam așa și zbieram la Dumnezeu: dacă nu mă ajuți, lasă-mă să mor. Eu nu ascundeam, nu mai puteam, știa toată familia mea că eu nu mai puteam, că de aia nu mă mai înțelegeam cu ei, că li se părea că am luat-o eu razna și că sunt eu pe dos”, a povestit artistul.
Moderatorul Bursucu a întrebat dacă a existat vreun moment în care Johny s-a gândit să își pună capăt zilelor.
Gânduri de sinucidere și voci interioare
„A fost vreun moment în care te-ai gândit să-ți pui capăt zilelor?”
„Am avut, da”, a recunoscut artistul. „Dar nu, sunt prea al dracu, am avut voci d-astea”, a adăugat el
Discuția a continuat și pe tema perioadelor în care trecea prin aceste momente: „Atunci când dormeai pe cartoane”, a întrebat Bursucu. „Nu”, a răspuns scurt și la obiect Johny Romano.
Bursucu: „Atunci când erai acasă?”
Johny: „Mai încoace...la 23-24 (de ani n.r)”
„Deci, după ce te-ai întors?” a întrebat Bursucu.
„Da, da”, a confirmat Johny.
Johny Romano a ales să vorbească sincer despre depresia sa, despre tensiunea cu familia și momentele de izolare interioară. Mărturia sa reflectă nu doar lupta personală cu gândurile negre, ci și curajul de a le împărtăși, pentru a arăta că astfel de stări nu trebuie ascunse.