Egalul în deplasare aduce calificare

Vicecampioanei României i se dădeau şanse mici să scape neînvinsă de Sporting, până şi un eşec la diferenţă minimă şi, eventual, cu gol marcat, fiind perceput drept un rezultat mare. A fost însă mai mult, un egal fără gol primit de trupa lui Nicolae Dică, şi roş-albaştrii visează frumos! Iar statistica îi încurajează şi mai tare!

Roş-albaştrii au şapte calificări în grupele Ligii Campionilor, după reformarea acestei competiţii, care s-a întâmplat în 1992. Culmea, toate au venit cu ajutorul unor rezultate de egalitate în deplasare. Debutul la acest nivel a avut loc în sezonul 1994-1995, când Steaua a ajuns la aceeaşi masă cu Anderlecht, Hajduk Split şi Benfica după o dublă grea cu elveţienii de la Servette. A fost 4-1 la Bucureşti şi 1-1 la Geneva, scoruri care au asigurat calificarea. Apoi, în următorul sezon a fost la fel, doar cu alt adversar! Românii s-au calificat în grupa C, unde au dat peste Rangers, Juventus şi Borusia Dortmund, după 1-0 şi 1-1 cu Red Bull Salzburg, egalul fiind obţinut, bineînţeles, în Austria. A treia calificare consecutivă a „militarilor” în grupele Ligii a venit şi ea după un 3-0 la Bucureşti, cu Brugge, şi un 2-2 în Belgia, aducător de fericire! Au urmat apoi nouă ani de secetă în Ghencea, când Steaua n-a mai reuşit minunea! În sezonul 2006-2007, sub comanda lui Cosmin Olăroiu, roş-albaştrii s-au întors însă la masa bogaţilor după aceeaşi reţetă: victorie acasă şi egal în deplasare! A fost un 2-2 la Liege şi un 2-1 pentru români la Bucureşti în faţa Standardului, campioana de atunci a Belgiei. Aşa a ajuns în România Realul lui Raul, Cannavaro, Roberto Carlos condus de Fabio Capello şi tot atunci s-a consacrat Dică prin celebrele goluri de la Kiev, din fabuloasa victorie cu 4-1. 

Steaua s-a calificat şi în stagiunea următoare a Ligii Campionilor, după o dublă cu bieloruşii de la BATE Borisov. La Bucureşti a fost oarecum lejer, dar la malul Mării Baltice a fost doar egal, 2-2. Ca şi la mijlocul anilor ’90, Steaua s-a calificat tot de trei ori la rând în această fază a Ligii, de această dată după o dublă mult mai grea, cu turcii de la Galatasaray. Decisiv a fost şi atunci tot egalul obţinut în tur, în deplasare, scor 1-1, la Istanbul. A urmat o victorie cu 1-0 în Ghencea pentru trupa lui Lăcătuş şi şase meciuri de vis în grupe cu Bayern, Fiorentina şi Lyon. Ultima accedere a roş-albaştrilor în grupele Ligii Campionilor s-a produs în urmă cu patru ani şi a venit după două egaluri. Victimă le-a fost în august 2013 Legia Varşovia, cu care băieţii lui Reghecampf au făcut 1-1 la Bucureşti şi 2-2 în capitala Poloniei. Cu acest bagaj în spate, FCSB speră să continue tradiţia şi cu Sporting Lisabona. Şi de ce n-ar reuşi?

Becali visează la penalty-uri

Egalul alb de la Lisabona obligă la victorie pe Arena Naţională, dar Gigi Becali n-o vrea neapărat în timpul regulamentar! El se gândeşte ca pe 23 august să mizeze tot pe cartea apărării şi să-i împingă pe portughezi spre loteria loviturilor de la 11 metri. „Mi-e teamă că Sporting, echipă valoroasă, va da gol la Bucureşti. Trebuie să ne apărăm la fel de bine. Publicul ne poate ajuta. E posibil să vedem o altă Steaua, cu mai multă încredere, dar nu descoperită”, a spus patronul după meciul de pe „Alvalade”.