EXCLUSIV! «Boşorogule, sunt mândru de tine!»

Atacantul dinamovist a evoluat în premieră în primul eşalon fotbalistic la data de 6 octombrie 1993. Era la Electroputere şi juca împotriva Universităţii Craiova, 2-2. Acum, la fix 20 de ani distanţă, va activa contra Ceahlăului.

Ion Pârvulescu (73 de ani), tehnicianul care l-a crescut şi format ca jucător Dănciulescu, a povestit cum era copilul Dănciulescu, ce impresie a avut când la văzut prima dată şi cum primea mustrările de la profesor actualul simbol dinamovist.

„Click!": Domnule Pârvulescu, cum era Dănciulescu când a venit prima dată la fotbal?

Ion Pârvulescu: Prima dată când l-am văzut, am zis că-i o paparudă! Ce cauţi, mă, la fotbal? Nu vezi că te împiedici? Bine, eu glumeam cu ei! Îi ziceam: "Nu vezi c-ai venit cu furca pe umăr?! Ce dracu, dă-o jos!" Era mai slăbuţ, dar el a avut cea mai rapidă evoluţie dintre toţi şi chiar dacă a venit cu un an mai târziu faţă de Claudiu Niculescu sau Luţu, a intrat foarte repede în meciuri.

Jucătorii nu se supărau când vorbeaţi aşa cu ei?

Le spuneam: "Mă, dacă nu vă trag câte o înjurătură înseamnă că nu mă interesaţi şi celor care vă spun câte una din folclor înseamnă că ţin la voi". Apoi la un moment dat, vine Danciu la mine şi-mi spune: "Domnule profesor trebuie să plec?". "Nu, de ce?", i-am răspuns. "Păi, pe mine nu mă înjuraţi?!"... I-am transmis atunci, păi pe tine, care eşti un copil serios şi te ţii de treabă nu te înjur, n-ai observat că eu mai dau în Claudiu că e mai mândruleţ, mai arogant. Mă mai dădeam la ei, dar acum ei îmi mulţumesc că dacă nu eram mai dur, nu făceau performanţă.

Cum a ajuns el să joace alături de Niculescu şi să formeze celebrul „N&D"?

La început, el zicea că joacă în poartă, dar după trei zile l-am scos, că nu avea ce căuta acolo. L-am pus fundaş central şi după aceea am decis să-l urc vârf lângă Claudiu. Aveau ei vreo 14 ani, erau doi puţoi, şi aşa s-a format cuplul "N&D".

Mai ţineţi legătura cu el sau cu foştii elevi?

Cu toţi vorbesc la telefon. Lui Dănciulescu vreau să-i transmit felicitările mele. Pentru mine este o mândrie şi mai pot să zic şi eu: "Uite, un jucător marca Pârvulescu!". Eu sunt ca tatăl lui şi am vorbit de curând cu el la telefon şi i-am spus: "Ce mai faci, boşorogule?", iar el îmi răspunde: "Aoleu, domn' profesor, de ce-mi ziceţi aşa?!". "Păi, mă, la 37 de ani, la fotbal eşti cam boşorog!". Mie dacă-mi zice unu pe stradă aşa, asta e.

Aţi descoperit jucători ca Dănciulescu, Niculescu, Luţu, Romeo Stancu sau Augustin Chiriţă. Puteţi spune cine e cel mai bun?

Chiar mă gândeam, mă, până la urmă care ar fi numărul unu de la mine?! Şi Dănciulescu e! El e reprezentativ. Acum face 20 de ani de când joacă în prima divizie. E un exemplu pentru toţi şi mulţi nu realizează într-o viaţă cât a făcut el în anii ăştia. El de la bun început a fost un copil cuminte. Un ţărănel cu educaţie bună, sănătoasă, şi de aceea a şi rezistat atâta. Longevitatea sa se datorează faptului că mereu a fost un tip echilibrat şi conştincios...Mai e ceva: E zgârcit ce n-a văzut Parisul, dar i-am zis, bă, pentru tine zgârcenia a fost o calitate pozitivă!

Ce făceau colegii atacantului când el debuta în Liga I

Cristi Bălgrădean - portar - avea 5 ani, era la grădiniţăV. Lazăr - fundaş - avea 4 ani, era la grădiniţă Dr. Grigore - fundaş - avea 7 ani, era în clasa IC. Grecu - fundaş - avea 5 ani, era la grădiniţăC. Fai - avea un an, era sugarS. Filip - mijlocaş - nu se născuseD. Rotariu - mijlocaş - nu se născuseC. Matei - mijlocaş - avea 2 ani, era la creşăAl. Curtean - mijlocaş - avea 6 ani, începea şcoala generalăValentin Balint - atacant - nu se născuseGeorge Ţucudean - atacant - avea 2 ani, era la creşă.

Inedit despre Dănciulescu

A fost la un pas să renunţe la fotbal. Tatălui său nu i-a convenit că a luat nişte note mici şi a vrut să-l retragă de la antrenamenteSora sa a făcut handbal, dar acelaşi părinte a decis să nu o mai lase. A devenit contabilă.La Electroputere a ajuns pe două butelii. Una costa 325 de lei, iar „la negru" era 8.000 de lei. Tatăl a acceptat transferul şi apoi antrenorul Ovidiu Drinceanu avea să-l folosească în premieră în prima divizie.Grigore Sichitiu nu l-a vrut la echipa naţională pentru că ar fi ţigan. Şi-a dat sema de greşeală după ce i-a cunoscut tatăl şi astfel atacantul a ajuns printre "tricolori".

Cifrele lui Danciu

214 goluri în Liga I, e pe locul doi în topul golgheterilor all-time în campionat după Dudu Georgescu (252 de goluri)

514 meciuri în Liga I, recordul competiţiei

41 de goluri în Cupa României, golgheterul competiţiei

«Mă simt mai verde ca mulţi!»

Ionel Dănciulescu a rememorat cei 20 de ani de la debutul în Liga I şi a anunţat ce planuri de viitor are: "Parcă mai ieri am debutat, au fost şi momente bune şi mai puţin plăcute. Poate aş fi putut să joc mai mult în străinătate, dar am compensat în campionatul nostru şi am ajuns la nişte cifre frumoase. Le mulţumesc din suflet celor de la Electroputere şi un plus peste toţi are domnul Ion Pârvulescu de la Slatina, care m-a descoperit şi m-a învăţat primii paşi în fotbal, o să-i fiu recunoscător toată viaţa. Nu mă gândeam că o să joc 20 de ani în Liga I. Eu pe interior mă simt mai verde decât mulţi, mai am contract până în vară şi vom vedea ce va fi, dar îmi doresc să mai joc, e clar că mai pot. Când mă retrag vreau să am o funcţie administrativă, nu antrenor pentru că aş fi mereu cu bagajele la uşă".