Fotbaliada: Ciumeţi buimaci...
Sunt şi eu cu modestie, rapidist de ceva vreme. De o viaţă... Am văzut multe minuni - şi bune şi rele - pe lumea asta a fotbalului. Am prins momentul cu Știinţa Cluj cu care ne bătem pentru a fi lider de toamnă, când s-a rupt gardul de sârmă de la tribuna a II-a şi au căzut oamenii ca oile la vale.
Am prins iarna lu 75 iarna când s-a rupt schela Piat de pe sala de sport în construcţie şi au căzut creştinii rapidişti de la 15 metri. Am prins reabilitarea lui Titus Ozon, prin mila Partidului de a se "reeduca la o echipă muncitorească Rapid CFR," când a intrat în teren pe "23 august" la un meci cu CCA, în ultima secundă. Am prins bucuria din ‘67 când "fără milă şi pomană//Rapidul e campioană... aşa scria pe străvechiul ceas de la Pod.
...multe am mai prins şi eu... dar o evoluţie mai funestă, sinistră, moartă, mai osificată cum cea din meciul cu CSMS Iaşiul lui Lăcătuş, nu am mai apucat Aşa ceva numai rapiduleţii mei pot presta.
Să joci un meci fără apărători centrali. Sau fără umbrele lor... Căci, s-a jucat de parcă băieţii, momâile au intrat în teren direct de la nuntă cu şpriţu-n nas, ciocănelu de ţuică la chilot şi lăutari-n cârcă. O echipă de ciumeţi buimaci. Veteranii noştri exemplari . Nico, hai să zicem încă nepregătit, dar viu nene. Pancu cu atâtea chifle şi de nerecunoscut .
Dică plecat repede dintre cei activi. Probail să nu borască pe gazon ca Messi...Ei trebuiau să fie combustia pentru un derbi. Iar ăi tineri, mai bătrâni decât ăi bătrâni?! Mămăligi. Zdrenţe. Varză cu bureţi.
Cârpă de făcut bocancii lui Olah sau Liviu Mihai... Ce mă freacă pe mine faptul că au prins şi ei un meci prost. Păi, mă băieţi, nu mă doare rău nu când sunt lovit, bătut, ciomăgit . Dar nu suport când sunt umilit....Căci, asta a fost derbiul din Giuleşti umilirea gazdelor cu 0-2 . Că dacă punem ocaziile apărate de bravul Drăghia - singurii lucizi: el şi Moldovan... - putea fi 0-5.
Ce a fost asta? Protest? Nu s-au dat banii, nu s-au dat prime, case , butelii, bocanci, paltoane?! Ce mama dracu?! Sau, pur şi simplu fu indolenţă. Miserupism. Nesimţire...