La Mititelu, orgoliul a distrus "Ştiinţa"

Cele mai mari greşeli în viaţă se fac având la origini cele mai bune intenţii. Este şi cazul lui Adrian Mititelu, omul care a visat atât de mult să refacă o „Craiovă Maxima”, încât a confundat suporteria cu economia de piaţă. Din păcate pentru el şi pentru Unversitatea, a dat-o în bară grav.

Adrian Mititelu e în fapt un om simplu şi plecat de foarte de jos, care a ajuns spre vârful piramidei sărind trepte şi ocolind obstacole. Absolvent al unui seral în domeniu alimentar, fostul patron al „Ştiinţei” a lucrat mai întâi ca ospătar în Craiova, iar apoi a profitat şi el de oportunităţile junglei din primii ani de după Revoluţie. A încercat mai multe afaceri în panificaţie, dar bişniţa cu chinezării şi turcisme, pentru care n-a plătit niciodată taxe, l-a făcut mare. Boom-ul imobiliar de după anul 2000 l-a introdus însă în galeria selectă a oamenilor potenţi financiar. Nu discutăm numeroasele procese legate de vânzări şi cumpări dubioase de terenuri în care a fost achitat, pentru că este un om liber şi până când justiţia nu va decide altfel, nu-l putem eticheta decât cinstit. Ştampila de naiv incompetent i-o poate lipi însă pe frunte şi un copil de şase ani.

În 2005, Adrian Mititelu a cumpărat cu 200.000 de euro Universitatea Craiova de la infractorul Dinel Staicu, condamnat ulterior la nouă ani de închisoare cu executare. Clubul avea deja datorii de şapte milioane de euro şi ajunsese în Liga a II-a. La început, ambiţia şi pasiunea au dat roade şi cu ceva investiţii oltenii au revenit în primul eşalon cu o echipă tânără şi decentă valoric. Au fost transferaţi sau promovaţi jucători ca Silviu Lung Junior, Valerică Găman, Mircea Bornescu, Fane Bărboianu, fraţii Costea şi alţi fotbalişti care au prins greutate în campionatul nostru.

S-a certat cu toată lumea pentru echipă

Din păcate pentru Mititelu, s-a îmbătat cu aburii de profesionist în domeniu şi nimeni nu s-a mai înţeles cu el. N-a mai ţinut cont de opinia nimănui, a concediat antrenori pe bandă rulantă şi apoi a făcut aceeaşi greşeală ca George Copos la Rapid. A adus o droaie de străini pe salarii de 250.000 – 300.000 de euro pe an, iar asta l-a înglodat în datorii, în condiţiile în care nu s-a făcut performanţă. Chiar şi aşa, Mititelu se putea salva pe el şi Universitatea Craiova dacă în 2010 accepta nişte oferte incredibil de bune pentru nişte jucători care s-au dovedit ulterior că nu făceau aceşti bani. Nimeni n-a putut să-i ia însă vălul de pe ochi şi a spus nu celor cinci milioane de euro oferite de FC Köln şi Benfica pentru Florin Costea, dar şi altor vânzări care ar fi resuscitat echipa. Orgoliul său mărunt nu l-a costat însă doar atât, ci l-a băgat în conflict cu toată lumea, inclusiv cu şefii FRF şi cu Victor Piţurcă. Acest lucru l-a nenorocit. Universitatea Craiova a fost dezafiliată în 2011 şi declarată falimentară în 2014. De atunci, Adrian Mititelu duce un război cu toată lumea şi recent a obţinut într-o primă instanţă anularea acestor sentinţe şi primirea unor despăgubiri de peste 100 de milioane de euro. Până să vadă însă aceşti bani, Adrian Mititelu e în colaps cu aproape toate afacerile sale, iar Universitatea Craiova rămâne o amintire. Şi toate din cauza unei vanităţi arogante, care l-a împiedicat să facă şi mental pasul, din tribună spre birou. Măcar nu l-a făcut încă pe cel spre închisoare!

Balaci, Popescu şi Chivu deplâng soarta Universităţii

Bănia a fost tot timpul o pepinieră extraordinară pentru fotbalul românesc, ajungând să-şi împartă la un moment dat locurile la echipa naţională cu granzii din Bucureşti. Amintim de începuturile lui Oblemenco şi de „Craiova Maxima” de la începutul anilor ‘80, reprezentată de legende ca Balaci, Cămătaru, Ştefănescu şi Lung. Apoi, de generaţia de tranziţie a lui Gică Popescu, de cea de ultimi campioni a lui Prunea, Craioveanu şi Stângă, şi încheiem cu cea a lui Cristi Chivu, geniu meteoric, care n-a avut echipa potrivită pentru a face performanţă. Craiova are la ce se uita în spate.

«Craiova Maxima», minunea Europei în 1982

Echipa olteană s-a înfinţat în 1948 sub numele de Clubul Sportiv Universitar Craiova, ca o secţie de fotbal a Asociației Naționale a Studenților din România. În 1950 a fost redenumită Știința Craiova, nume rămas și astăzi drag multora dintre suporterii Universității Craiova, dar care în 1966 a luat numele de Universitatea Craiova. Deşi a avut mai multe perioade de glorie, cel mai aproape de sufletul suporterilor a rămas performanţa din sezonul 1982-1983. Atunci, Universitatea a devenit prima echipă din fotbalul românesc care a atins semifinalele unei competiţii europene, Cupa UEFA, după ce cu un sezon înainte fusese tot prima care atingea sferturile Cupei Campionilor Europeni. În acel an de graţie, Balaci şi compania au trecut de Fiorentina, Shamrock Rovers, Girondins de Bordeaux, Kaiserslautern şi a fost oprită de Benfica Lisabona, din cauza unui gol primit pe teren propriu. În istorie rămâne însă şi performanţa din 1991, când Universitatea Craiova antrenată de Sorin Cîrţu a devenit prima campioană a României de după căderea comunismului. În acel sezon, studenţii au câştigat şi Cupa României. După aceşti ani, Craiova s-a mai calificat de doar cinci ori în Cupele Europene, ultima dată în 2001, de patru ori fiind eliminată în primul tur de echipe ca Sigma Olomouc, Dinamo Tbilisi, Dinamo Minsk sau Pobeda Prilep. 

FC Universitatea Craiova

• Nume precedente: Clubul Sportiv Universitatea Craiova, Ştiinţa Craiova
• Anul înfiinţării: 1948
• Data desfiinţării: 9 aprilie 2014
• Titluri de campioană: 4 (1974, 1980, 1981, 1991)
• Vicecampioană: 5 (1973, 1982, 1983, 1994, 1995)
• Cupa României: 6 (1977, 1978, 1981, 1983, 1991, 1993)
• Finale Cupa României: 5 (1975, 1985, 1994, 1998, 2000)
• Prima echipă din România calificată în sferturile Cupei Campionilor Europeni: 1981-1982
• Prima echipă din România calificată în semifinalele Cupei UEFA: 1982-1983
• Prima echipă din România care a eliminat formații din Germania (1. FC Kaiserslautern) și Anglia (Leeds United).