Naţionala joacă amicale penibile

FRF a forţat o acţiune de pregătire centralizată în afara calendarului UEFA şi asta a creat doar probleme. Steliştii au refuzat iniţial să dea jucători la lot, naţionala a bătut în retragere şi a mutat totul din Spania în Turcia, mai aproape de selecţionabili, dar în Antalya n-are adversari serioşi.

Un compromis nu duce niciodată la ceva bun, iar şefii Federaţiei au simţit asta pe pielea lor. Deşi se aşteptau să găsească înţelegere la cluburi, mai ales că România nu se califică prea des la turneele finale, asta nu s-a întâmplat. Locaţia cantonamentului din perioada 25 ianuarie – 6 februarie a fost iniţial fixată pentru sudul Spaniei, unde se discutaseră amicale cu câteva ţări africane ca Maroc, Tunisia sau Egipt. Pentru că majoritatea echipelor de la care s-au selecţionat jucători sunt însă în Turcia, FRF s-a răzgândit şi pentru a nu-i mai pune pe fotbalişti pe drumuri, s-a dus şi naţionala în Antalya. Acest lucru a rezolvat însă doar parţial problemele.

În primul rând pentru că steliştii oscilează oricum între a da sau nu drumul jucătorilor la lot, iar apoi din cauza lipsei variantelor de amicale. Pentru că nici o altă naţională tare nu s-a mai reunit în această perioadă în Antalya, FRF a fost obligată să organizeze meciuri cu echipe de club şi cu o naţională de mâna a treia. Astfel, vom juca teste cu Torpedo Kutaisi (locul 10 din Georgia), Zimbru Chişinău (locul 3 în Moldova) şi cu modesta Turkmenistan. Toate sunt mult sub echipele pe care le-ar fi întâlnit internaţionalii noştri dacă rămâneau la echipele lor.