Paşcovici munceşte 12 ore pe tractor ca să-şi salveze băieţelul

14 iunie 2016 21:57   Fotbal intern
Ultima actualizare:

Denis Paşcovici are 11 ani şi e un adevărat luptător. A fost supus unui număr interminabil de operaţii încă de la vârsta de doi ani. A învins cancerul în 2010, după lungi şedinţe de chimioterapie şi radioterapie. Tatăl lui, fostul fotbalist dinamovist Cosmin Paşcovici, a plecat în Franţa să facă bani pentru tratamentul băieţelului.

Bordeaux. Dealuri pline cu viţă-de-vie la 500 de kilometri de Paris. Cosmin Paşcovici visa să joace şi el la un campionat european sau măcar să asiste din tribune la Euro 2016, care se desfăşoară zilele astea în Franţa. Dar fostul dinamovist nu are timp de meciuri. Bărbatul de 38 de ani munceşte din zori şi până-n noapte pe tractor, la una din miile de podgorii din zona Bordeaux, cot la cot cu alţi 12 români, majoritatea din Moldova. Are un singur ţel: să facă rost de bani pentru tratamentul fiului său, Denis, în vârstă de 11 ani. Băiatul se zbate acum pe un pat de spital din Constanţa, unde, în loc să se vindece, s-a ales cu alte bacterii extrem de agresive. După o criză de epilepsie, a ajuns în comă la spitalul judeţean, unde condiţiile sunt deplorabile, conform tolo.ro. Chiar şi medicii descriu secţia pediatrică ATI de aici drept “un loc din alte timpuri, unde ni se termină medicamentele şi betadina e cumpărată de părinţi”.

Tatăl micuţului, fostul fotbalist Cosmin Paşcovici, a plecat la muncă afară, pentru a-şi întreţine familia şi pentru a-i putea asigura lui Denis tot ce are nevoie pentru a duce în continuare lupta. Reporterii de la DolceSport l-au vizitat pe fostul campion cu Dinamo la podgoria din Bordeaux şi au realizat un interviu emoţionant:

  • Reporter: Când, cum şi de ce ai ajuns în Franţa să munceşti?

Paşcovici: N-am ajuns la Campionatul European de fotbal, am ajuns deoarece copilul meu este internat în spital şi are foarte mare nevoie de bani. Am ajuns la fundul sacului şi a trebuit să vin să muncesc în Franţa.

  • Acasă nu s-a găsit o soluţie? E greu în fotbalul românesc.

E foarte greu. Aţi văzut, nu sunt locuri de antrenor, se găsesc greu, fotbalul este plătit foarte prost în România în ultima perioadă şi am ales acest drum, la muncă în Franţa.

  • Este greu pentru tine să stai departe de familie, deşi ştii că pentru ei tragi?

E greu. Dar singura soluţie asta e.

  • La început s-a adunat multă lume în jurul lui Denis, să-l ajute. Până la urmă a uitat toată lumea...

După ce îţi închei cariera de fotbalist, lumea te uită în România. Muncim pentru copii, aşa am fost învăţaţi de acasă, e scopul nostru în viaţă.

  • În continuare, la cât se ridică lunar costurile şi de ce are nevoie pentru îngrijire, recuperare?

Am făcut un calcul, cam aşa la vreo 12.000 de euro pe an, iar banii ăştia în România n-am cum să-i fac niciodată şi de asta am ales să vin în Franţa ca să muncesc.

  • Sunt semne mai bune pentru Denis?

Da, să zicem. Sunt momente grele, doctorii nu prea sunt optimişti, dar cu ajutorul lui Dumnezeu mergem mai departe.

  • Cum îţi vezi viitorul?

Rezist, când o să fac bani suficienţi o să mă întorc în România să plătesc  ce am de plătit pe la spitale şi sper să găsesc ceva de lucru în ţară, ca să pot să-mi întreţin familia.

  • Cum arată o zi de muncă aici?

Mă trezesc la 4 dimineaţa şi ajung seara, pe la 12.00 noaptea. Dorm 4 ore pe noapte şi a doua zi o iau de la capăt. Dar îmi place. Treburile sunt împărţite. Fiecare are treaba lui. Mi-aş dori să fie aşa şi în România.

  • Cum vă gospodăriţi aici, numai bărbaţi?

Greu, am făcut alte sporturi, nu am plantat viţă-de-vie, dar în viaţă trebuie să te adaptezi la orice condiţii.

  • Sunt foarte mulţi români în această zonă?

Foarte mulţi. Sunt de prin Galaţi, Ialomiţa. Românul e bun la toate, se pricepe la toate şi de asta este ales să facă treburi pe care francezii nu pot să le facă.În casa din podgoria de lângă Bordeaux s-au adunat 13 români, toţi mânaţi departe de casă de nevoi şi necazuri. Singura bucurie e că se întâlnesc la un meci de fotbal duminica, în singura lor zi liberă. Plăcerea asta nu le-o poate lua nimeni. Cum nu le poate lua nici optimismul că echipa naţională va face o figură bună la Euro 2016.

Mai multe