Răzvan Burleanu nu crede în șansele de organizare ale CM din 2030
Preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că organizarea Cupei Mondiale din 2030 de patru ţări din Balcani, România, Bulgaria, Grecia şi Serbia, nu este realistă în acest moment din cauza lipsei infrastructurii.
Mult mai realistă este, în opinia lui Burleanu, organizarea Campionatului European din 2028 de către aceste ţări.
"Acest proiect a demarat exclusiv la nivel politic, fără ca FRF să fie implicată şi s-a discutat la vremea respectivă doar despre găzduirea Cupei Mondiale din 2030. Pe parcurs, FRF, alături şi de celelalte federaţii, am început să fim prezenţi şi să analizăm cu mare atenţie toate detalile pe care trebuie să le luăm în considerare, iar acum, la Salonic, am fost desemnat de câtre colegii mei din celelalte federaţii, să fac o prezentare în faţa reprezentanţilor celor patru guverne, în ceea ce priveşte condiţiile care trebuie să fie îndeplinite pentru CM, respectiv pentru Campionatul European din 2028. În ceea ce priveşte găzduirea CM, sunt mai multe criterii pe care FIFA le urmăreşte. Cel mai important este legat de infrastructura stadioanelor. Din totalul notei pe care o candidatură o primeşte, 35 la sută este reprezentată de starea stadioanelor. Alte 35 de procente sunt reprezentate de celelalte categorii de infrastructură, baze de antrenament, hoteluri, baze de antrenament pentru arbitri şi infrastructura generală, autostrăzi, cale ferată, aeroporturi. Alte 30 de procente sunt reprezentate de propunerea comercială pe care o faci, de datele financiare. Ţările candidate trebuie să propună 14-16 stadioane, dintre care FIFA să aleagă 12-13. Pentru deschiderea CM şi pentru finală stadionul trebuie să fie de cel puţin 80.000 de locuri, pentru semifinale unul, două stadioane de 60.000 de locuri. Toate celelalte stadioane trebuie să îndeplinească minimul de 40.000 de locuri. Astăzi, avem un singur stadion funcţional în cele patru ţări, România, Bulgaria, Grecia şi Serbia, iar acel staion este la Bucureşti, Arena Naţională, de 55.000 de locuri. Toate celelalte ţări nu au infrastructura necesară organizării unei Cupe Mondiale. Sper că am fost politicos în exprimare. Avem asumări la nivelul fiecărui guvern de investiţii în stadioane. Bulgaria şi-a asumat că va investi în următorii 3-4 ani în patru stadioane cu capacitatea de cel puţin 40.000 de locuri, Grecia, la fel, că îşi va moderniza Stadionul Olimpic, şi că va mai investi în alte stadioane, Serbia, la fel, că va investi în două stadioane. Este uşor să promiţi, dar ceea ce conntează este sustenabilitatea investiţiei într-un stadion. Şi aceasta este poziţia pe care noi, ca federaţie, o vom susţine. Cum garantezi că acel stadion va putea fi utilizat şi după terminarea unei asemenea competiţii. În regiunea noastră, va fi foarte greu de asumat o investiţie nouă într-un stadion de 80.000 de locuri sau de 60.000 de locuri. Acestea sunt elementele care ne-au determinat să susţinem că găzduirea unui Campionat Mondial nu este în momentul de faţă un proiect foarte, foarte realist", a declarat Burleanu, citat de news.ro
Potrivit acestuia, contracandidaţii celor patru ţări balcanice la organizarea CM-2030 sunt foarte puternici: Marea Britanie împreună cu Irlanda, cu un dosar foarte puternic, Spania cu Portugalia, dar şi cu Maroc, precum şi o candidată din America de Sud. Însă pentru organziarea CE-2028 este mult mai accesibilă celor patru ţări amintite, mai ales că România va avea în curând patru stadioane compatibile pentru o asemenea competiţie, spune preeşedintele FRF.
Organizarea Euro 2028 este un obiectiv realist
"În ceea ce priveşte Campionatului European din 2028, la nivel de UEFA nu mai avem un procent bine definit, de 35 la sută, cum este la Cupa Mondială, ci este vorba de un dosar cu foarte, foarte multe detalii. Pentru un Campionat European cu 24 de echipe, necesarul de stadioane este de zece, iar acestea trebuie să îndeplinească următoarele criterii: un stadion de peste 60.000 de lcouri, două stadioane de peste 50.000 de locuri, trei stadioane peste 40.000 de locuri şi patru stadioane de peste 30.000 de locuri. Luând în considerare investiţiile care se fac în acest moment pentru Euro-2020, România poate participa anul viitor în acest proiect cu patru stadioane - Arena Naţională, Ion Oblemenco, Ghencea şi Cluj Arena - ceea ce reprezintă 40 la sută din necesarul de infrastructură exclusiv de stadioane, asta dacă nu ne vom asuma şi un alt proiect investiţional în România, în oraşe care au nevoie de investiţii în noi stadioane, Timişoara, Iaşi, Constanţa. Nu este suficient, avem nevoie de investiţii în toate cele patru ţări în baze de antrenament, dar asta ar fi o moştenire foarte bună pe care o lăsăm cluburilor din România. Putem participa cu patru stadioame gata, spre deosebire de alte ţări, cred că ne putem asuma şi o investiţie într-un al cincilea stadion, astfel încât România să furnizeze 50 la sută din infrastructura necesară pentru găzduirea unui CE. Mai putem aduce în acest proiect toată experienţa pe care noi am acumulat-o alături de UEFA în organizarea Euro-2020, experienţă pe care nu o regăsim la nivelul celorlate federaţii şi de aceea ar trebui să ne asumăm ca ţară un rol de leadership în acest proiect", a explicat el.
Ministrul Tineretului şi Sportului, Bogdan Matei, s-a aflat, sâmbătă, la Salonic, unde a participat la reuniunea cvadrilaterală guvernamentală la nivel înalt, alături de omologii săi din Bulgaria, Serbia şi Grecia. Acolo s-a semnat Memorandumul de înţelegere între Guvernele Serbiei, României, Bulgariei şi Greciei, pentru constituirea Comitetului iniţial de organizare, în vederea candidaturilor comune pentru organizarea UEFA EURO 2028 şi a FIFA World Cup 2030.
Comitetul va fi format din câte patru reprezentanţi ai fiecărei ţări: ministrul sportului, un oficial guvernamental şi doi reprezentanţi ai federaţiilor de fotbal. Preşedinţia Comitetului va fi asigurată în sistem rotativ, pe mandate de câte 6 luni, iar reuniunile vor fi periodice, la acelaşi interval, şase luni.
Prima şedinţă a Comitetului de organizare va avea loc la Bucureşti, pe 14-15 iunie, porivit MTS.
Ministrul Bogdan Matei a fost însoţit la Salonic de către preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu.
Acesta a susţinut o amplă prezentare în faţa miniştrilor şi a preşedinţilor celorlalte federaţii şi, timp de o oră, a făcut o radiografie a cerinţelor din partea FIFA şi UEFA şi a infrastructurii şi capacităţilor fiecărei ţări.