UTA, stadionul de antrenament și iarba care nu mai răsare

Arădenii vor inagura astăzi, la ora 21.00, arena despre care le-au vorbit celor de la Feyenoord în urmă cu 50 de ani. Începute în 2014, lucrările la Stadionul „Francisc von Neuman” s-au finalizat, în sfârșit, iar „Bătrâna Doamnă” va evolua acolo în meciul cu FC Voluntari, din etapa cu numărul 2 a Ligii 1.

Astfel s-a împlinit un vis al arădenilor. Unul care datează de mai bine de jumătate de secol. În toamna anului 1970, din postura de campioană a României, UTA a participat la Cupa Campionilor Europeni. Și sorții nu i-au fost favorabili, scoțându-i în față, chiar în primul tur, pe deținătoarea trofeului, formația olandeză Feyenoord, care tocmai câștigase și Cupa Intercontinentală. Prima manșă s-a disputat la Rotterdam, în 16 septembrie 1970, iar arădenii au scos un neașteptat rezultat de egalitate, 1-1. Florian Dumitrescu a deschis scorul după un sfert de oră de la start, iar Jansen a egalat în minutul 25. Rezultatul nu a stârnit îngrijorare în tabăra batavilor.  „O calificare a românilor ar fi a opta minune a lumii”, a  declarat antrenorul lor, Ernst Happel, înaintea partidei retur, de la Arad, din 30 septembrie. Și minunea s-a produs! UTA a scos un rezultat alb (0-0), care i-a permis să meargă mai departe grație golului înscris în deplasare.  Produs într-o perioadă în care România se deschisese spre Europa de Vest, rezultatul a uimit lumea fotbalului. Și a scos în evidență, în același timp, și decalajul ce exista față de formațiile occidentale. Născut în Arad, fost jucător la AMEFA, iar apoi antrenor la UTA (1952-1954, 1960-1962, 1963-1965), Coloman Braun-Bogdan (1905-1983) avea să scrie într-una dintre cărțile sale de „șocul cultural” suferit la deplasarea în Olanda. Fotbaliștii arădeni au descoperit atunci, uluiți, stadionul „De Kuip”, socotit o minune arhitectonică, dar au rezistat mai apoi presiunii exercitată de cei circa 65.000 de suporteri ai lui Feyenoord. „Cibi-Baci” a povestit că înaintea returului olandezii au fost mirați văzând cât de mic este stadionul din Arad... Jenați, oficialii de la UTA s-au scuzat spunând că „stadionul mare” era în reparații, motiv pentru care meciul se va disputa pe acela de... antrenament. Cum la acea vreme nu exista internet, să verifici informațiile, scuza a stat în picioare. La fel și visul arădenilor de a avea un stadion modern.Același Coloman Braun-Bogdan a povestit că în aceeași perioadă cei de la UTA au dorit să schimbe și gazonul. Și au apelat la o firmă din Anglia, așa cum făcuse și baronul Neuman în 1946. Au comandat semințele, le-au pus în brazdă și apoi au așteptat să răsară. A trecut o săptămână, nimic... A mai trecut una și tot nimic. După trei săptămâni, au sunat în Anglia, la firma respectivă. „Ce iarbă ne-ați dat? N-a ieșit nimic... Ne-ați nenorocit!”, le-au spus arădenii britanicilor. Cei de la firmă au întrebat cum s-a pus sămânța și, înduioșați, le-au mai trimis un rând, gratis, celor de la UTA. „Doar că de data aceasta va veni și un specialist de la noi, să supravegheze însămânțarea. Nu-i nevoie să-l plătiți. Doar să-i asigurați masă și casă”, le-au spus cei de la firmă. Și astfel s-ar fi rezolvat problema gazonului,  una cu care echipele noastre de fotbal se mai confruntă și astăzi. 

Arena din Ghencea va fi gata luna viitoare

Într-un comunicat postat pe site-ul Ministerului Dezvoltării, se precizează că la Stadionul Ghencea „lucrările sunt realizate în proporţie de aproximativ 90%”. Gazonul a fost amplasat în proporţie de 50%, iar săptămâna viitoare va fi finalizată operațiunea, după care urmează testarea în vederea ranforsării sintetice a gazonului. „De asemenea, se lucrează la finisajele interioare şi amenajările exterioare, iar instalaţia de nocturnă şi de sonorizare sunt funcţionale, (...) astfel încât, la sfârşitul lunii septembrie, ar putea fi demarate procedurile în vederea recepţionării şi predării obiectivului de investiţii”. Aproape de finalizare este și Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf”, în timp ce la Stadionul Rapid au fost montate gradenele, iar acum se lucrează la structura metalică pentru acoperiș și la amenajările interioare.

La Craiova s-a inaugurat un stadion dedicat atletismului

În prezența oficialităților locale, a președintelui COSR, Mihai Covaliu, a șefului FR de Atletism, Florin Florea, dar și a unor mari campioni ai atletismului românesc, precum Gabriela Szabo, Doina Melinte, Maricia Puică, Violeta Beclea Szekely, Ilie Floroiu și Marian Oprea, la Craiova a fost inaugurat, la mijlocul acestei săptămâni, Stadionul „Nicolae Mărășescu”. Dedicat exclusiv atletismului, acesta dispune de opt culoare de alergare, două sectoare de sărituri și unul de aruncări, echipament ultramodern. Cu o tribună de 5.000 de locuri, parțial acoperite, instalație de nocturnă și pistă de încălzire, arena se află în vecinătatea celei de fotbal. În București există două stadioane de atletism nefinalizate: „Iolanda Balaș”, în Complexul „Tineretului”, și Steaua, lângă arena de fotbal.