Sportul e o adevărată religie în Croaţia. Echipele lor au luat titluri olimpice, mondiale sau europene

12 iulie 2018 19:32   Fotbal internațional
Ultima actualizare:

O ţară cu o populaţie de cinci ori mai mică decât a României, Croaţia pare un loc unde toată lumea face sport. Iar erzultatele se văd, deoarece echipele naţionale ale acestei ţări au cucerit, din 1992-1993 încoace, atunci când federaţiile croate s-au afiliat la forurile internaţionale, mai multe medalii olimpice, mondiale sau europene, decât noi într-o sută de ani.

Polo pe apă. Acest sport e o adevărată mândrie naţională în Croaţia, iar dacă aţi văzut în tribunele din Rusia fani cu căşti de polo pe cap, nu v-aţi înşelat. Naţionala masculină este deţinătoarea titlului mondial, trofeu cucerit anul trecut după o finală cu Ungaria. Acela a fost al doilea aur la CM pentru poloiştii croaţi, care mai au în palmares titlul olimpic din 2012 şi pe cel european din 2010.

Handbal. Naţionala masculină este portdrapelul olimpic al statului. De două ori campioni olimpici (1996 şi 2004), handbaliştii croaţi au fost campioni mondiali în 2003 şi de două ori vicecampioni europeni, în 2008 şi 2010. La fete, rezultatele se lasă încă aşteptate.

Volei. Acest sport e singurul în care fetele au obţinut rezultate mai bune decât băieţii. Ele au fost de trei ori la rând vicecampioane europene, în 1995, 1997 şi 1999.

Tenis. Şi în Cupa Davis croaţii au reuşit să facă ceva ce noi încercăm de generaţii: să cucerească Salatiera de Argint. S-a întâmplat în 2005, an în care ex-iugoslavii au jucat în sferturile Gurpei Mondiale chiar cu România. Ne-au învins cu 4-1 la Split, iar apoi, după ce au trecut şi de Rusia, au învins Slovacia în finală, scor 3-2. În 2016 au mai jucat o finală, pierdută acasă, cu Argentina, tot cu 3-2.

Baschet. Sportul giganţilor a dat cele mai multe legende ale sportului croat. Drazen Petrovis, Toni Kukoc sau Dino Radja sunt personalităţi ale baschetului. Din păcate pentru această ţară, nu a luat niciodată aurul, dar a fost totuşi pe podium. Aşa s-au strâns un argint olimpic în 1992, un bronz la Mondialele din 1994 şi alte două bronzuri la Europenele din 1993 şi 1995.

Mai multe