Patrick Swayze: Povestea omului care aşteaptă moartea

20 septembrie 2009 14:24   Vedete internaționale
Ultima actualizare:

Lupta cu cancerul a fost cea mai mare provocare din câte am avut vreodată. Când eşti faţă în faţă cu moartea, ies la iveală toate mizeriile şi te trezeşti cu sufletul gol. Este cea mai rapidă cale să descoperi tot ce ai făcut.

Acest lucru mi s-a întâmplat la sfârşitul lui decembrie 2007. Toate erau bune pe atunci. Tocmai terminasem filmările pentru un serial, plecam cu soţia mea, Lisa, într-o nouă lună de miere, ne făceam planuri pentru petrecerea Anului Nou la ferma noastră din New Mexico.

Cu o zi înainte, am vizitat nişte prieteni în Aspen. Acolo am descoeprit primele semne în neregulă. Mă simţeam balonat, aveam hiperaciditate, dar mai avusesem probleme cu stomacul, nu le-am luat în seamă. Când am băut şampanie, parcă am turnat acid pe o rană. N-am vrut să-i spun Lisei, ca să nu se sperie. După câteva săptămâni, am descoperit că urina era foarte închisă la culoare şi fecalele albicioase.

I-am spus Lisei, care a observat că am şi ochii galbeni. Medicul mi-a spus că aş putea avea cancer pancreatic, sau o altă afecţiune, tratabilă, dar mi-a făcut ecografie pentru lămuriri. Până la stabilirea diagnosticului am sperat cu disperare că era a doua variantă. N-a fost să fie! Medicul i-a spus mai întâi Lisei că era cancer. Ea mi-a ascuns adevărul. Voia să mai avem măcar o noapte fără griji înainte de a începe cea mai mare luptă.

Când doctorul mi-a spus a doua zi că am cancer mi-am şi zis: "Sunt mort". Lisa s-a trântit în pat cu capul prăbuşit la pieptul meu. M-am concentrat asupra speranţei că tumoarea nu s-a extins la alte organe şi este operabilă. Dar ecografia a arătat că era în cel mai grav stadiu.

Mi-au trecut atâtea lucruri prin cap, când mi-am dat seama că sunt condamnat la moarte. Încercam să găsesc o cale să accept ce se întâmplă, dar nu puteam. M-am hotărât să trăiesc cât mai normal posibil, să continui filmările la un nou serial. Cancerul îmi produce dureri de infern...

Mai multe