Ce spun specialiștii despre mesajul piesei „Mamacita” al fraților Velea, băieții Antoniei și ai lui Alex Velea: „Ridică întrebări legitime”
Băieții Antoniei și ai lui Alex Velea, Dominic și Akim, sunt pasionați de muzică, la fel ca și părinții lor celebri. Antonia și Velea mor de dragul lor și îi susțin.
Cei doi frați tocmai ce au lansat melodia „Mamacita” care a stârnit deja reacții printre vedete.
Această piesă a făcut-o pe Andreea Raicu să-i dedice o postare deranjată fiind de versurile acestei melodii în care se vorbește despre o fată de 8 ani, iar replica „nu mă las până nu o fac a mea” nu i s-a părut tocmai potrivită fostei prezentatoare TV, având în vedere că este cântată de niște copii.
În acest sens Click! a cerut părerea unui specialist iar psihoterapeutul Keren Rosner ne-a lămurit cum influențează astfel de mesaje și piese cântate de copii, atât fetele cât și băieții de vârsta lor și nu numai. Se pare că este vorba de o situație care ține de dezvoltarea armonioasă a copilului care este tentat să ia exemple și din comportamentul adulților.
„Situația aceasta atinge mai multe teme sensibile: dezvoltarea copiilor, expunerea publică și cultura pop. Din punct de vedere psihologic nu este neapărat „anormal” dar ridică întrebări legate de dezvoltarea armonioasă și construirea reperelor morale la copii. Copiii imită comportamentele adulților pentru că își doresc să epateze, să primească admirație, să fie "mari". Nu putem omite că ei nu au încă dezvoltate complet filtrele morale și simbolice, așadar eipot reproduce mesaje fără să le înțeleagă pe deplin. Dacă versurile includ teme de sexualizare, statut, bani, putere, atitudini de tip „bad boy”, dominanță atunci apare o disonanță între vârstă și conținut”, spune specialistul care a continuat să scoată în evidență și faptul că, în spațiul public, copiii pot primi validarea mult mai devreme, riscând însă dificultăți în dezvoltarea și formarea lor mai târziu.
„Psihologic, nu e vorba că „nu au voie”, ci cănu au structura internă conformată astfel să poată integra aceste mesaje. Există riscul de pseudo-maturizare, copilul „joacă” rolul de adult fără să fie. Copiii în spațiul public pot primi validare prea devreme (aprecieri, faimă) și tind să își construiască identitatea pe feedback extern. Riscă dificultăți mai târziu în delimitarea sinelui autentic. Asta nu înseamnă că nu ar trebui să apară deloc public sau să aibă succes, dar, contează ce mesaj transmit și în ce cadru. Mesajele ar fi indicat să corespundă intereselor, cunoștințelor și preocupărilor specifice copilăriei”, ne-a mai spus doamna Keren Rosner, de profesie psihoterapeut.
„Copiii sunt împinși de parinți într-un rol care nu le aparține încă”
Cât despre opinia Andreei Raicu cu privire la piesa „Mamacita” a fraților Velea, psihoterapeutul Keren Rosner spune că ceea ce a postat vedeta poate fi considerată și o reacție de protecție față de copilărie și nu este deloc deranjant.
„Poziția Andreei Raicu poate fi înțeleasă cao reacție de protecție față de copilărie, o critică a hipersexualizării și maturizării accelerate, forțate. Din punct de vedere psihologic, argumentele ei sunt valide pentru că piesa conține mesaje nepotrivite vârstei.Copiii sunt împinși de parinți într-un rol care nu le aparține încă. Dar există și o altă perspectivă, cultura actuală normalizează astfel de expresii, părinții pot vedea asta ca pe un act artistic, joc de rol, branding. Ce ar îngrijora un psiholog este confuzia între identitate și rol, internalizarea unor valori premature, presiunea de a „performa” pentru public. Sănătoasă nu este interdicția neapărat ci adaptarea mesajului la vârstă. Protejarea copilăriei ca spațiu de explorare autentică, ghidaj parental conștient (nu doar expunere). Nu e o situație „scandaloasă” în sine, dar ridică întrebări legitime. Reacția Andreei Raicu nu este exagerată, reflectă o îngrijorare reală din psihologia dezvoltării”, mai spune specialistul.
„Versurile denigrează ritmul natural al dezvoltării”
Din punctul de vedere al specialistului, părinții au responsabilitatea principală de a decide cum își expun sau nu copilul iar mesajul psihologic ar fi că o astfel de piesă ar transmite faptul „că identitatea e ceva de afișat, nu de construit”, mai ales că nu toți copiii sunt la fel și au păreri diferite dar în același timp se pot lăsa influențați și de comportamentul celor care au personalitate puternică și își doresc cumva să iasă în față.
„În același timp, responsabilitatea principală rămâne la părinți (în cazul de față, care decid cum mediază contactul copilului cu lumea adultă. Mesajul psihologic chiar dacă intenția poate fi artistică sau ludică, o astfel de piesă transmite implicit că identitatea e ceva de afișat, nu de construit. Se normalizează o formă de pseudo-putere, nu una bazată pe maturitate reală. Poate crea confuzie între afecțiune, valoare personală, atractivitate. Versurile denigrează ritmul natural al dezvoltării. Influența asupra altor copii apare ca parte cu adevărat sensibilă. Copiii nu filtrează critic, ei: imită limbajul, imită gesturile, imită atitudinea fără să înțeleagă contextul. Un copil poate ajunge să creadă: „dacă nu sunt ca ei, nu sunt cool”,„trebuie să joc un rol ca să fiu acceptat”, apare confuzie de valori, mai ales dacă mesajele educației familiale sunt diferite. Problema apare când astfel de mesaje devin dominante și necontrabalansate de mesaje adecvate, cu impact pentru dezvoltarea în echilibru psihologic”, a mai completat pentru Click! psihoterapeutul Keren Rosner.
Artistul Alex Velea nu a putut fi contactat pentru a ne oferi o reacție cu privire la comentariile despre recenta piesă lansată de cei doi băieți ai săi.