Corina Caragea duce dorul călătoriilor: «În Japonia, am căutat pe google cum să folosesc toaleta»

Prezentatoarea ştirilor sportive de la Pro TV este o împătimită a călătoriilor şi a suferit mult în pandemie. Însă şi aşa, Corina Caragea (38 de ani) a mai plecat pe ici pe colo şi, de curând, a avut parte de prima excursie pe anul acesta, în Spania.

„Cred că oamenii sunt însetaţi de călătorii. Eu, în ţară, am găsit foarte greu loc pentru un weekend la munte. La fel bilete de avion… Mi-a plăcut că totul era deschis - teatre, restaurante, magazine, terase, desigur, cu anumite restricţii - distanţare, igienizare, măşti obligatorii. Nu cred că trebuie să renunţăm la călătorii, ci doar să ne adaptăm unui alt mod de a călători - mai precaut!”, ne-a mărturisit ştirista.

Ea regretă totuşi că locuri celebre, altădată furnicar, acum sunt aproape pustii. Partea bună e că acum găseşti bilete la muzee, în parcurile de distracţii, poţi intra fără să stai la cozi imense, poţi face poze liniştit.

Călătoare de cursă lungă, Corina a avut parte de întâmplări neplăcute în multe ţări în care a ajuns, necunoscând obiceiurile locurilor. „În Japonia am simţit cel mai tare acest şoc cultural. Totul era altfel, de la faptul că nu ne strângem de mână când ne întâlnim, nu ne pupăm, a trebuit să mă descalţ la intrarea în clădirea hotelului, să caut pe Google cum se foloseşte toaleta, căci nu înţelegeam nimic din toate acele butoane de lângă capacul de wc, m-am repezit să intru în metrou, deşi acolo se aşteaptă frumos la coadă…

«Trebuie să învăţăm să călătorim mai precaut»

Într-un metrou din Dubai eram singura femeie între zeci de bărbaţi şi nu e tot… eram în tricou şi pantaloni scurţi. Se uitau tare ciudat la mine şi habar nu aveam de ce. Pe lângă ţinuta total neadecvată, intrasem într-un vagon de... bărbaţi. Femeile au vagonul lor separat. Sau altădată m-am trezit că am intrat într-un vagon cu mochetă pe jos, canapele, eram la un vagon VIP fără să am bilet pentru asta.

La fel am păţit şi în Japonia, am îngheţat când a venit «naşul», dar el doar a făcut o plecăciune, nu ne-a cerut biletele, asta făcea la fiecare călător că a ales să călătorească cu ei. Metroul e privat în Tokyo. În Israel am nimerit de Sabath, fără să ştiu şi am plătit dublu la taxi, am murit de foame căci totul era închis, chiar şi la hotel mi s-a refuzat o cafea pentru că nimeni nu voia să apese butonul espressorului în ziua de sărbătoare…”, povesteşte ea acum amuzată.