Dragă Cătălina Ponor,

Nu îți mai număr medaliile, distincțiile olimpice, mondiale, europene, naționale, judeţene și de stradă a copilăriei. Ești uriașă.

Ești măreață. Te iubește un popor întreg, Mai ai puțin și o ajungi pe Nadia privind valurile de iubire venite din public. Și, să nu uităm, pe vremea ei era un singur canal tv care aduna scurt toată suflarea țării. Iar omul de legătură cu admiratorii era eminentul, legendarul Cristian Țopescu, proful de patriotism nedisimulat al multora din generaţia mea.

Tu, sigur că mai ai reminiscențe de copil. Dar ești un matur, fiindcă lumea nu prea știe ce este acela un antrenament la o gimnastă de lot. E de galere, domnilor! Îl mai țineți minte pe Charlton Heston în "Ben Hur" când trăgea cu mușchii ăia umflați de ramele galerelor, biciuit de un șef? Cam asta e, în dimensiuni mai umane desigur, un antrenament de "fetițe". Plus saci în cârcă, așa ca la moară; plus haltere ridicate cu piciorul ca mălăieși în călcăieși... Și, toate astea ca să dea - culmea nene! - grație și stăpânire mișcării la nivel de fibră, unor țâști-bâști de copilițe.

Frumoase, ușoare și plutitoare prin văzduh ca niște pui de zână. La tine, nu mai e cazul, nu mai ești pui, ești deja zână. Am auzit că ai și un iubit... măi, ce descoperire epocală a presei devoratoare de biografii celebre... iubirea ta și descoperirea Americii și a supersonicului...

Da, Cătălina, te făcuși om mare! Pacă mi-o amintesc pe Nadia când îi înmuguriseră sânișorii. Ba, chiar tu ești de-a dreptul o femeie frumoasă, armonioasă, demnă de a stârni pasiuni. Provocatoare. Nu numai pentru băieți, cât mai ales pentru hienele din industriile parazitare ale frumuseții.

Porno, sexy, plexy, dexy, brrr! Ferește-te de ele ca de foc. Nu poza goală, nu topless! Fii doar tu, din când în când...decoltată. Ține minte ce îți spun: dacă intri pe mâna șacalilor ăstora, devoratorilor de carne vie, din fata tânără și frumoasă, ești pierdută. Se duc la dracu' toate medaliile și ridicările de steag din viața ta, te terfelești.

Nu mai ești Zâna din gimnastică, ești doar o "aia" dezgolită... Vezi că ei, croncanii, stau la pândă și așteaptă. Ferește-te, Cătălina! Și , până să ajungem aici, te rog eu, mai ia și un aur olimpic... Atât.

George Stanca, pamflet