Dragă Codin Maticiuc,

Nu suntem noi doi în termeni prea dulci, deși nu ne cunoaștem deloc. Oricum, fiind din tabere de vârstă, idoli, opțiuni cultural-spirituale diferite total. Dar… mânat de gelozie și furat de aparențe am avut o reacție cam acră, nu acidă, nu alancidă, ci doar acră la apariția cărții dumitale.

Vezi, eu sunt scriitor de ani de zile și nu prea am avut răsfățul ăsta la tinerețe: să fac o lansare ”di granda”, în care să te legitimeze ca scriitor nimeni altul decât reputatul critic literar Alex Ștefănescu. La care nici eu nu mai am acces, și nici acum nu știu de ce…. Pe scurt, eram invidios pe ”puștiul ăla” (mata), care după ce că e beizadea și papă banii babacilor, (eronat) mai și scrie cărți chiar despre gagicile cu care a avut de a face… Lucru deformat și îndeajuns să alimenteze un ser de gelozie oricărui om normal: invidios și ofticos. Ca-n cazu-mi… Numai că la mine, oricât de rele ar fi vorbele, le scriu cu suflet bun, asta să o știi! Apoi, am mai spus-o și de aici încolo o voi specifica mereu când e cazul, ceea ce fac eu e un soi de portretistică, memorialistică, pamfletistică bazate pe informații disparate și grăbite–n stil de cotidian. Conjecturi. Amicul Capatos chiar m-a sfătuit să specific la fiecare material: ”Acesta e o conjectură”. Apoi, un amic comun, un nebun frumos, m-a mustrat pentru articolul despre de mata și m-a rugat să fiu mai atent. Și am fost…

Mai întâi mi s-a relevat un lucru incredibil, incompatibil flagrant cu imaginea pe care o aveam. Culmea, aflat la doi pași de mine - azilul de copii din Giulești-Sârbi. Sunt de-acolo, și am auzit numai vorbe de laudă. Chiar recent, de Lăsatu Secului. Apoi, te-am simțit pe aceeași coardă sensibilă, cu cazul Îngerului de la “Românii au Talent”. Am văzut că poți și chiar vrei să faci ceva pentru acest fenomen, pe de-o parte bătut de D-zeu, pe alta dăruit cu talente. Cum am zis, Domnul I-a dat talentul și i-a luat brațele… Și, asta re-denotă - dincolo de fițele mondenului prin care te ascunzi mimetic ca-ntr-un codru bucovinean - zic că ai o sensibilitate de poet. În plus, ai mai multă discreție decât alți donatori întru Domnul, mult mai celebri... Pe scurt, am descoperit în mata un alt om. Un OM. Mă bucur. Lucru care mă face să regret că te-am văzut altfel, ba, chiar invers…iar recent te-am descoperit. 

Să fie-ntr-un ceas bun!