Dragă Fuego,
Și vii cu acele colinzi duioase, moi, dulcege cu gust de curmale verzi. Îmi evoci un orb care stătea la colț pe Academiei/Quinet și cânta o melodie sfâșietoare. Finalul era deprimant, tragic ca soarta lui Titanic "Eu nu-ți primesc inelul,/iubite marinar/căci mie soarta-mi spune/că ești un cremenal"...
Apropo, de ce nu îl cânți? Ți se potrivește. Căci tu ai o metafizică a derizoriului, un sincretism cu gregarul. E păcat să te irosești doar de sărbători. Iarna. Comparația cu Hrușcă făcută de Cornel Ilie e ușor forțată.
Ștefan s-a specializat în colinde autentice. Locuind în Canada , vine doar la vremea lor. Tu ai domiciliul stabil aici. Profită, amice, din plin! Ai văzut, doamna Irina Loghin te iubește.
Ba, ieșise zvonul pe la țară că ai fi copilul ei... lucru de care trebuia să profiți. Ce videoclip romanțios avurăți împreună! Mie îmi ești tare simpatic, să știi. Chiar dacă m-ai supărat.
Un lider de sindicat, acum hărțuit de autorități pentru șpagă ,săracu', mi-a comandat mai an textul unui imn. Mobilizator. Proletar. Clasic. Să scriu eu versurile, adică. Cuvinte cheie, ritm, indicății prețioase.
Muzica și interpretarea urmau să-ți aparțină. Am scris cum s-a comandat. Ca, apoi domnul lider să transmită, prin secretară, că nu îți place ție. E drept nu am verificat. Dar, a spus-o Liderul, "d-asteaaaa dacă beau o sticlă de vin scriu și eu cinci la kil". Acum are răgazul să o facă acolo la pripon...M-a mâhnit atunci gustul tău. Repet, dacă era al tău.
Dar, uite, că acum eu te apăr. Ba te și sfătuiesc. Totuși, Crăciunul îi veselos, atunci Hristos s-a născut, de ce să fii tu așa trist, melancolic, mizericordios, blegos și ploios? Chiar mai bucolic decât Coșbuc? Pune mâna și cântă și tu cântece mai virile. Mai cu... ouă năstăsele. Mai bărbătești, cu vlagă, zău! Că-ți ies zvonuri nemeritate. Lasă mierea și
dulceața, mai bagă și ceva muștar, piper, ghimbir. Pe scurt: nu te lua după ce zic alții, dar fii și tu bărbat, dragă Fuego! Și, fă-o tot anul. Dacă te țin...bojocii.
George Stanca, pamflet