Dragă Ilie Micolov,

Am aflat de aici, din colțul Transilvaniei, unde sunt ascuns, despre starea ta. E grav și tragic. Cazul tău - al unui diabetic român. O zic în cunoștință de cauză. Să nu te aștepți ca un diabetic să ajute alt diabetic, în afară de sfaturi…

Apoi, e dureros ce se întâmplă cu un artist român ca tine. Părăsit de prieteni, colegi. Și, mult mai grav, de familie… Dar nu vreau să culpabilizez pe nimeni. Căci, uită-te în jur. Sărăcie. Mizerie. Corupție generalizată. De ce nu te-ai integrat în sistemul social german, să rămâi acolo toată viața? Să nu-mi spui că din patriotism, dragoste de țară și de public - ești un artist de expresie și simțire românească – fiindcă în afara mea nu te crede nimeni… Nu vezi, orbule, egoismul, cinismul în care ne bălăcim? Viața asta mizeră în care Patria nu mai există. Dumnezeu moare câte puțin. Credința în El și-n ideea de român diluându-se ca un șpriț de sânge. Sânge cu sifon… Trebuie să supraviețuiești. Dar pricepe, Omule, că pe nimeni nu-l mai doare-n cot de tine… chiar dacă-l doare!? Oameni au mai rămas p-acilea, dar e rușine să fii Om, să ai sentimente. Azi nu mai mănânci, te hrănești. Nu mai trăiești, ființezi. Nu mai iubești, faci sex; te distrezi sau te reproduci. Într-o lume obsedată de producție, reproducția e ceva colateral… Nu mai cânți - faci bani. Ocupăm, apoi, o țară cu valori morale inversate. Ție și mie nu ni se mai acordă nici o șansă de supraviețuire. Dacă ne vom încăpățâna să trăim, vom fi suprimați. Legalmente. Prin legi cinice. Suntem 7,2 miliarde pe pământ. E mult. Îți zic doar să rabzi, Ilie! Nu te baza pe dragostea publicului tău. Cacă-te pe ea. Da, ai citit bine! Nu există…Nu mai sta la mila semenilor. Înregistrează acasă. Preia din cântecele vechi. Pune unu despre tine, azi. Scoate un CD. Sub semnul carității. Lumea îl va cumpăra. Chiar pe ideea  - da, frate, sunt cinic! - că s-ar putea să fie ultima ta producție. De colecție. Exploatează situația! Așa cum s-a dus tot omenetul ca la circ să-l vadă pe Beligan. Cu speranța, sinistră, că poate-i ”prindea” decesul în direct... Știu că e cinic ce zic, dar e o soluție viabilă. Vinde-ți sărăcia! E mai demn decât să ceri ajutor de la un popor istovit. Pauper, amoral. Fără Dumnezeu. Barbarizat...

Pe ei, Ilie, frate!