Dragă Ionuţ Luţu,
Ai fost unul dintre favoriţii mei la fotbal. Pentru că, indiferent de echipa mea favorită, care a fost, este şi va fi Rapid, am iubit şi am respectat marii fotbalişti, fachirii balonului, regii driblingului, mingicarii, vrăjitorii.
Şi tu eşti pe scara valorilor mele alături de mulţi alţii, ca Ozon, Crăiniceanu, Nichi Dumitriu, Puiu Ionescu, Gicu Dobrin, Balaci, Gică Grozea, Hagi, Dumitrache, Mutu etc.
I-am enumerat la întâmplare, dar tu eşti un mare astfel de jucător. O glorie. Copiii care au apucat să te vadă cum evoluai pe teren, te vor fi imitat, adulat.
Nu îţi bate joc de o astfel de imagine pe care ai construit-o într-o viaţă de fotbalist. De fotbalist!, de fotbalist!, nu de slugă la Gigi Becali şi ai lui.
Cine este acesta faţă de marele, gloriosul jucător care ai fost tu!! O zdreanţă! Repet, ca orizont de practică şi teorie a jocului, nu ca om.
Tu, o rrrrrepet, eşti o glorie. Cum să-l serveşti tu pe el, să-i iei tu, marele Luţu, de pe costumul lui Armani o scamă imaginară şi să zici:"şefu' era să aveţi o scamă pe blazer!"
Tu, Luţu! Lui, Jiji?! Mi se pare degradant. Dacă te place don Jiji şi dacă tu vrei să ai o viaţă mai uşoară, trebuia să te ia consilier de fotbal, asistent permanent al lui, nu fecior în casă: să îi duci cafeaua la pat lui şi la masă camarilei sale; să faci pe şoferul.
Vezi că dacă te vrea şi portar, măcar cere-i echipamentul lui Duckadam de la Sevilla... Nu se poate! Pe mine mă doare când nişte semidocţi, nonvalori puturoase şi zgomotoase îşi aservesc nişte valori reale, "să vază lumea ce mari E ei".
Parvenitism, grobianism, mârlănismente, Luţule! Pe vremea când eram la Rapid, m-am dus la bufetul de sub stadion, să iau prînzul; şi cine crezi că mă servea sub ochii superiori ai partonului, un mârlan şi gras, nesimţit cu patru clase şi alea pă bani: Sandu Neagu!
L-am poftit pe marele fotbalist să stea la masă cu mine şi i-am spus marţafoiului cocoşat de trei burţi să mă servească el, că aia îi e meseria, nu o mare glorie a Rapidului.
Nu te lăsa, Luţule, batjocorit şi umilit de mai-marii trecători ai zilei. Cere o echipă de copii, învaţă-i driblingul ăla năucitor, ăla croşetat al tău,fii tu, dă-le strălucirea ta şi nu te mai ploconi la ciocoi, oltene!
Căci, ţine minte ce-ţi spun eu: Jiji trece, Luţu rămâne !
George Stanca, pamflet