Dragă Marius Lăcătuş,
Eu nu mă ţin ca un scai de tine, cu scrisorile astea, ci, mai degrabă, te ţii tu scai de Steaua. Ţi-am spus/scris de când ai venit, re-re-revenit aici.
Nu te aşteaptă un viitor rozaliu, dar nu trebuia să îţi atrag eu atenţia, iaca un rapidist tot mai trist, că ce e şi la noi, se scufundă Giuleştiul înaintea Pământului.
Sigur, vei spune că ce mă freacă pe mine grija de tine, un stelist sadea, ca şi mine, giuleştean sadea?
Ei, bine, Marius, cât ai fost tu jucător activ, te admiram pentru abnegaţie, ambiţie, putere, dribling, viteză. Vezi, eu am mai apucat şi vremurile romantice alea când te puteai bucura la modul estetic de un meci, de joaca unui echipier, fără ca musai - mue, morţi măsi, paştilişidumnezei - să bată ai mei.
Pricepi? Eu, giuleştean, ţineam cu Rapid la fotbal şi la volei feminin şi masculin, la rugby cu Griviţa, la handbal masculin cu Steaua aia lu' Gaţu, Oţelea, Gruia.
Favoriţi, ca sportivi, îmi erau Derszi de la Dinamo pe lângă ai mei Plocon, Nicolau la volei, la rugby dinamovistul Penciu; Crăiniceanu de la voi la fotbal, Ozon de la Progresul, şi nu ţineam cont că unu era gunoier, altu aurolac şi alţii javre.
Poate că era altă lume. Da, dar în numele acestor vremi, eu vreau să te respect şi să-mi amintesc cu plăcere estetica jocului tău la club, la Naţională. Atât!
De aia, chiar dacă eşti un simbol al unei echipe rivale, eu tot te admir şi te respect. Nu atât de intens ca Gigi Becali, care te umple de respect de-ţi dă borşu pe nas şi balili pă pept.
Pentru că te-am avertizat, de ce ai venit iar şi iar, a „n"-a oară? Acum te simţi bine când Jiji dă zvon că-şi cată alt antrenor, simţeai nevoia de umilinţă, că asta pare a fi masochism: să iei şuturi şi să te întorci mereu.
Tu eşti deja expresia fotbalistică a "mitului eternei întoarceri". Vă suspectez, ori pe tine ori pe Celestul Oier, că l-aţi citit pe sub plapomă pe Mircea Eliade, să moară mama lu' Hitler dacă te mint!
Şi, îţi promit ceva dle Marius Hizo - stai că şi el se pregăteşte să re-re-re-re-reapară în Giuleşti - anume: că dacă mai revii nu-ţi mai scriu nimic. Fluier la ziar!
Pa, şi îţi doresc să nu mai re-re-re-re-revii la Steaua! Mai sunt şi alte fete-n sat, să te dorească de bărbat, Lăcă tată!
George Stanca (pamflet)