Dragă Teo Trandafir,
Dacă observi, în scrisorile trecute îţi spuneam doar "Teo" şi lumea ştia. Acum, te apelez şi pe numele de familie, ca să se ştie despre cine vorbim.
Nu ştiu cine te-a sfătuit să faci ce ai făcut, ce înseamnă beţia, drogul, finalmente, nimicnicia succesului; un fum violet pe care-l văd şi-n cerebelii unora dintre apropiaţii tăi; care se cred eterni, cum ai crezut şi tu, care cred în dragostea „poporului".
Eu nu uit lacrimile lui Doru Sechelariu, când îl huiduia lumea în noapte; el chiar credea că băcăuanii îl iubesc, săracul! Spui că ţi-e dor de televiziunea de acum câţiva ani. Să-ţi fie, Teo, că şi tu ai stricat-o!
Numai de dragul belelii ăsteia pe care aş denumi-o "Diavolul": RATINGUL. Regele răului, al lumpenului cultural, al subculturii, spiritului de gang, al prostului gust, fată! Uite rezultatele, fii mândră de tv-ul de care îţi era dor, înghiţi-o-ai dintr-una: Guţă a ajuns vedetă europeană!
El şi maneliştii pe care tu îi promovai cu osârdie, pentru un pumn de glumiţe răsuflate, fără număr! Ştiu, şi ei sunt "ai noştri". De altă cultură. Nu ne e ruşine? Nu ştie Europa nici azi ce simbol e Nicu Covaci sau Ţăndărică sau Aldea şi noi ne fălim cu Guţă!? Asta e televizunea TA, Teo! Cea din nostalgiile tale, Teo, pe care ai infectat-o, fecalizat-o.
Ai mai comis ceva minunat: te-ai scăpat în politică, ca-ntr-un căcat. Ce-ţi trebuia să intri, credeai că e ca la tv: vine omul cu maneaua, dă un obol de glumiţe, intră-n direct şi-l coafezi cum vrei de "mimi", cum spuneai tu cu umorul de femeie casnică de rând.
Văzut-ai că nu e aşa, acolo? E disciplina lu' "mucles", a minciunii colective, care se mănâncă direct de la cazan. Zice lideru, bagi polonici, papi! Tu nici nu ai venit bine şi voiai să ieşi din cerc! Ca la ratingul vechi.
Nu fetiţo, ridică mâna, votează cum a ordonat partidu', cu falangili nu cu conştiinţa: du ţara de râpă, ia-i din pensii poporului, fură-i osul din gamelă, raţa din coteţ , zahărul din ceai!
Aşa vrea partidul pe care l-ai ales matale, fi-ţi-ar de cap, că tare popular mai este; că tare-i iubit de mase, de scaune, de şezlonguri feminine pe care te întinzi în ce poziţie vrei. Partidul tău, Teo Trandafir! frumos ca un tradafir Teo Trandafir! Cel ce rău te-a înspinat şi te-ai făcut de căcat, Teo Trandafir! Melancoolico!
George Stanca (pamflet)