Dragi tricolori,

Am privit cu mari și adânci speranțe, cu temperată simpatie, Naționala lui Contra. Băiat simpatic, o slăbiciune de-a mea nerapidistă… Cum mi-au fost Imi Jenei - fair-play desăvârșit; Hagi - geniu; Ștefănescu - combativitate și sobrietate; Pușcaș - spirit novator; Munteanu - tenacitate; Vlădoiu dăruire maximă. Acum, scriu și plâng. Plâng și scriu.

Sunt la meciul România - Muntenegru. Notez la cald: Contra cu cămașă și cravată negre. Îs superstițios. Stadion dezert. Un politician de umbre adânci, la ”oficial”! Lângă omul lui… Marionetu’. Min. 8: Penalty pentru oaspeți. Nu s-a dat! Bogdaproste!!! Min 28: Chiricheș accidentat. Și Pintilii… Min 77: eliminare la oaspeți. Acum ne urcăm pe ei! Așa fu… dar invers. Slovacul ”nostru” lungește cu 6 min. Cât de mult lipsește publicul, zice Costi. Da! Ca să huiduie, să urle ”demisia!”/”rușine să vă fie!”. Figura aia walpurgică de Daum ne-a lăsat un blestem, o lingoare. Mergeți la Biserică să luați dezlegare la dez-daumizare. Tot ce s-a adus nou, de la anticul Maxim, refuzat de Pițurcă, la Anton, n-a făcut nimic?! Arbitrul a fost un bun român. Dar nu i-a folosit la nimic… Voi, jucătorii, regret, aceleași mămăligi daumiene. (Scris vineri). Serbia - România. (scris luni noapte). Mă tem de sârbi. Și de scorurile lor. Contra v-a remaniat. La cel 0-5 ”al lui Mutu” am fost acolo… Acum sunt spitalizat, mâine… am examen. Cum să nu tremur?! Sârbii când îs răi îs câini. Noroc că-s neorganizați. Valori mari, de bani mulți, echipă slăbuță… Când joci bine contra românilor, joacă și ei bine. Din snobism… Sârbii-numai stranieri! Început optimist. Dar atacă numai ei. Min 25 e 1-0. Mitrovic. Optimism pe dracu! Min 44 - Chipciu bară. Drăguș face un debut mare, miserupist, relaxat. Dar ce e cu celălalt ”câștig” - Marin, s-a preacordit? Că… Min 60. Draguș schimbat. A fost cel mai bun. De ce? Nu, de cine? Căci e Mitriță… Ura! 11 m la noi! Stanciu: 1-1. Apoi, 2-1. Același Mitrovic - gol magistral. Și, sâc!, 2-2, Gol superb: Țucudean pe unghiul scurt. Mersi Hagi! De 2 ori! 

Min 82 Țucudean epuizat. Keşeru. Tremur. Pentru rezultat. Sârbii ne apasă. Mitriță ratează ca un copil. Arbitrul mă supără: Matici îl ia-n braţe pe Marin și nu dă nimic. Ba, da: dă 6 minute de prelungiri… Ca slovacul de vineri. Min 93, Chipciu înlocuit cu Rotariu. Mda, ruznacul fără oraș (așa i se traduce numele) fluieră de final.

Bravo copii! M-am temut prea tare. Ne-am lepădat de daumerisme! Avem echipă! Vie. Dinamică. Avem un Drăguș. Deloc ”cel mai slab de pe teren” cum numai un ageamiu teribilist o poate afirma. Putem spera! Final. 

Dragii mei, ați terminat egal. Avem doar 2 puncte. Dar nu ne-ați mai făcut de râs. Meci primăvăratic. Vorba lui Marica, ”suntem pe drumul cel bun”! Numai să știm unde e Nordul…