EXCLUSIV INTERVIU Fuego: "Mă bucur de lucrurile banale ale vieţii"

Fuego porneşte din nou la colindat prin ţară cu tradiţionalul său turneu de Crăciun, începând cu 7 decembrie. Deşi are un program foarte încărcat, cu 16 spectacole a câte două ore de muzică live, artistul nu se plânge şi spune că reuşeşte să îmbine muzica cu odihna astfel încât să aibă timp şi pentru bucuriile sale mărunte: cititul unei cărți, vizionatul unui film sau a unui documentar. Click! a stat de vorbă cu Fuego în exclusivitate şi vă dezvăluie lucruri mai puţin cunoscute despre artistul a cărui piesă "Împodobeşte, mamă, bradul" (titlul original este "Seara de Crăciun") a intrat în folclorul clasic românesc.

Click!: Ce mai faci? Cu ce ne mai surprinzi acum, la sfârșit de an?

Fuego: Nu știu cât mai este de surprinzător, dar, ca de fiecare dată, la finalul anului, eu colind. Așa cum îmi place mie. Cu emoție, cu stări care fac oamenii să intre mai repede  în farmecul sărbătorilor de iarnă. Dar să știți că niciodată nu mi-am făcut vreun scop anume din a impresiona pe cineva. Nu am făcut decât să cânt, să iau în calcul așteptările pe care le au oamenii ce mă admiră de la mine și să fac în așa fel încât aparițiile mele, munca mea să nu-i dezamăgească. E firesc ca pentru ei și pentru toți cei ce aleg să vină să mă vadă la spectacole toată luna decembrie, cât străbat țara, să am surprize. Anul acesta, pe lângă piese în premieră, vin cu un decor unic, o bijuterie artistică cu un concept realizat în exclusivitate pentru mine, cu vestimentații marca Doina Levintza, inspirate toate din motivele tradiționale ale satului românesc autentic.

Click!: E cert că a devenit o tradiție să colinzi. Tot acum vei lansa și un nou album, ce cuprinde partea a doua a celebrului hit „Împodobeşte, mamă, bradul”. Despre ce e vorba? Spune-ne mai multe despre continuarea celebrului hit!

Fuego: "Împodobește, mamă, bradul”, iubit și contestat în același timp, este, după cum am mai afirmat recent, un cântec pe care aceeași oameni l-au făcut celebru. A fost și este ascultat, vizionat, îndrăgit, comentat și cerut. L-am cântat de atât de multe ori, încât, deși e compoziția mea, aș renunța la el. Numai că nu prea reușesc. Inclusiv atunci când am ales să nu-l interpretez în turnee, din sală, a răsunat din nou refrenul. Dar eu am lansat peste 100 de cântece de Crăciun, iar anul acesta lansez un nou album, ce poartă exact titlu turneului – "Crăciunu’ nostru-i românesc”. Într-adevăr, albumul vine și el la rândul său, cu mai multe premiere.  Avem piese de sărbătoare, povești de iarnă, istorii de dragoste cu mirajul ninsorilor alături, cântece cu și pentru România, dar și aceasta baladă a bradului. În joacă, i-am zis că este o continuare. De fapt, vorbim despre un text sensibil, real, cu inspirație, dur, despre ce însemnă pomul de Crăciun. Semnatarul este poetul George Stanca. Cred că va fi o poveste ce merge mai departe. Și așa toată lumea asociază sărbătoarea cu bradul, mai nou și cu bradul meu împodobit, așa că mi-am zis să-i acordăm și bradului ceva atenție și să-l punem în prim plan, cântându-i rolul.

Click!: Turneul începe pe 7 decembrie și se încheie pe 22 decembrie. În fiecare zi ești în alt oraș. Nu îți e greu?

Fuego: Atunci când alegi, voluntar, să faci ceva, nu ți-e greu. Îmi place ce fac, sunt fericit să mă reîntâlnesc cu oamenii mei dragi în orașele în care poposesc. Deja a devenit o rutină frumoasă. Sincer, aștept cu nerăbdare luna decembrie. Nu mai simt oboseala, nu mai contează că trebuie să mă mențin pentru că am două ore live pe care trebuie să le susțin , atunci când văd bucuria de pe chipul celor ce aplaudă, pe lumină difuză, în sală. Fără exagerări, fără patetism, cânt pentru oameni! Iar atunci când pui asta în prim plan, nu ai greutăți, nu mai simți oboseala.

Click!: Multă lume a crezut că ești fiul Irinei Loghin. Ce a spus mama ta despre acest lucru?

Fuego: Într-adevăr, după ce am lansat proiectul "Mama şi fiul”, multă lume m-a perceput ca fiind fiul doamnei Irina Loghin. M-a onorat comparația, pentru că a fost asemenea unui pariu câștigat. Înseamnă că am reușit să fim atât de autentici încât oamenii au văzut în noi, și în realitate, ceea ce cântam în piesele noastre. După cum am mai spus, eu sunt copilul cu mai multe mame. Dar una singură este cea care m-a format, care mi-a oferit totul și care mi-e în continuare sprijin în momentele grele. Mama mea, este fericită să știe că sunt iubit părintește de atât de multe persoane, iar alăturarea părintească lângă Irina Loghin a făcut-o fericită. Iar eu, personal, ca fiu prin alianță, am învățat o mulțime de lucruri de la Irina Loghin. Dar poate cele mai importante sunt simțul măsurii, doza de respect în plus față de public și dragostea față de cântecul authentic românesc.

Click!: În copilărie ai vrut să te faci preot, dar ai renunțat la Teologie pentru muzică. Regreți?

Fuego: Nu am regrete. În general, mi-am asumat deciziile pe care le-am luat în viață, fie că au fost sau nu luate sub semnul impulsului. Muzica a fost mereu viața mea, iar când am luat hotărârea să merg pe acest drum, am făcut-o cu tot sufletul. Am ales ce am considerat de cuviinta potrivit pentru mine, și știu că de-ar fi să reiau totul de la capăt, idiferent de cât de greu ar fi, aș face aceleași lucruri, fără să-mi pese.

Click!: Ce năzbâtii făceai în copilărie?

Fuego: Copilăria mi-a fost fericită. Năzbâtiile erau firești, veneau de la sine, dar niciodată cu repercursiuni majore. Mi-amintesc un lucru amuzant de atunci. Nu-mi prea plăcea, de sărbători, să împodobesc bradul cu mama, pentru că preferam să cânt colinde cu prietenii mei. Cert este că, indiferent dacă facem sau nu năzbâtii, dacă suntem sau nu exemplari, copilăria este locul în care ne întoarcem mereu pentru a ne simți liberi, pentru a fi așa cum niciodată nu vom mai fi, cu vise-n buzunar și o dragoste inocentă de viață cum numai atunci se poate simți. De asta trebuie să ne păstram copilăria!

Click!: De-a lungul timpului mai multe persoane din showbiz, dar nu numai, au făcut glume pe seama ta. Te-a deranjat acest lucru?

Fuego: Nu sunt om senzațional și nu dau curs senzaționalului din dorința inutilă de a face spectacol fără fundament artistic. Consider că fiecare vorbește cel mai bine prin munca sa, iar dacă la unii se potrivește să fie artă, ea va vorbi despre ei. Acea artă pe care doar publicul o poate judeca. Sunt un om cumpătat și am capacitatea de a distinge umorul, atunci când el este făcut cu bună măsură, fără dorința de a epata în vreun fel.

Click!: Unii spun că glumițele pe seama ta te-au adus și mai mult în atenția publicului. Tu ce crezi?

Fuego: Știu sigur un lucru. Nu poți fi întotdeauna pe placul tuturor și ar fi absurd să-ți dorești asta. Știu doar că am muncit mult și o fac în continuare cu dragoste pentru cei ce mă ascultă și an de an, vin la sala de spectacol pentru a primi din ce le dăruiesc. Spre disperarea celor ce au fost puși pe glume, într-adevăr, notorietatea cântecului de Crăciun cu bradul a făcut să crească vizualizările și toți să-l cunoască. Dar peste toate, eu am ieșit în fața publicului cu ce fac, cu muzica mea, cu arta, pe care eu o consider cea mai bună formă de promovare. În fond, dacă nimic nu ai a spune, publicul te uită, nu?

Click!: Care este rețeta succesului tău?

Fuego: Nu am o rețetă stabilită și nici nu cred că este oportun să urmezi niște căi pentru a ajunge în inima celor ce te urmăresc. Știu doar un singur lucru. Că trebuie să fiu performant, că trebuie să dăruiesc dacă vreau să primesc. Fac ce-mi place, iar atunci când ești sincer, oamenii simt asta, și-ți acordă încrederea lor în timp. O încredere pe care nu trebuie să le-o înșeli.

Click!: Știu că iarna este anotimpul tău preferat. De ce? Tu ești născut în plină vară.

Fuego: Anotimpul acesta m-a răsfățat mereu. De mic, de când cădeam printre fulgi, imaginându-mi că prind stelele, ori când mama îmi oferea parfumul tradițiilor culinare, făcând ca lumea să răsune a sărbătoare, până acum, mare fiind, când am onoarea de a cânta colinde și cântece de Crăciun. Cred, de cele mai multe ori, că iarna se bucură împreună cu noi!

Click!: Ai pierdut două persoane dragi, bunica și tatăl tău. Le mai simți lipsa?

Fuego: Atunci când oameni care sunt legați de tine pentru toată viață dispar, e clar că ceva se rupe. Am trecut, firesc de altfel, peste momentele pierderii lor, dar îi simt aproape de mine și le păstrez intactă memoria. Îi port cu mine în suflet. Cu atât mai mult acum, de sărbători, când mi-aș dori să-i am alături. Știu doar că aceste lucruri inevitabile, chiar dacă ne răpesc prezența cuiva, nu reușesc să ne răpească amintirile și dragostea. Iar dragostea mea e nespusă pentru tatâl și bunica mea, care au pus umărul la formarea mea de azi.

Click!: Ce superstiții ai?

Fuego: Nu cred în superstiții, în schimb cred în puterea deciziilor noastre, a emoțiilor pe care ni le impunem, căci toate trec prin subconștient. Am tot felul de obiceiuri, dar nu la nivel de superstiție. Spre exemplu, trag cu ochiul de după cortină înainte de spectacole pentru a lua pulsul sălii. În felul acesta scap de emoții, pentru că oricât ar fi rutina de instalată în meserie, pentru un artist, emoțiile există întotdeauna.

Click!: Care sunt tabieturile tale?

Fuego: Sunt un perfecționist. Defectul profesional, probabil. Cert este că îmi plac lucurile bine făcute, cu simț de răspundere, fără să fie ulterior nevoie să intervii. Sunt tipicar și îmi place să despic, cu minuțiozitate, firul în patru. Iar acum, mai nou, de când cu Facebook-ul, a devenit un tabiet de vreo trei luni să mă trezesc dimineața și să mă culc seara, scriindu-le prietenilor mei de acolo. Da, șocant, sunt ultimul artist contaminat cu acest virus frumos. Cert este că îmi doresc să am oamenii ce mă iubesc alături pe Fuego Music Official.

Click!: Mi-a șoptit cineva că ai talente culinare. Ce îți place să gătești cel mai mult? Dar să mănânci? Ești un gurmand?

Fuego: Sunt un gurmand prin excelență. Și cum gastronomia e și ea o artă, iar eu sunt artist, ne avem pe bune. Gătesc de fiecare data când am timp pentru că mă relaxează. Orice. Preparatele mele preferate, de cele mai dese ori. Cele românești, din Ardeal. Nu pot aprecia cu exactitate dacă am sau nu talente, în schimb îmi place și o fac cu simt de răspundere. Iar ca preparate preferate, deși am mâncat specialități din mai toate bucătăriile lumii, care-mi plac și care rafinează până la sublim gastronomia, râmân fidel cartofilor prăjiți.

Click!: Ești mereu plecat în țară sau la Chișinău. Câte zile pe an stai acasă?

Fuego: Suficient cât să-mi reîncarc bateriile. Să mă bucur de lucrurile banale, de căldura căminului meu, de bucuriile mele mărunte, cum ar fi cititul unei cărți, vizionatul unui film sau a unui documentar. Eu sunt împăcat cu plecările dese. Am ales să fac asta și nu mă plâng. Reușesc să îmbin munca cu odihna suficient de bine, cât să am și inspirație să compun, să fiu liniștit, să fiu împăcat cu mine în permanenta neîmpăcare a lumii din jurul nostru.

Click!: Se apropie sărbătorile. Unde și cu cine le petreci?

Fuego:  După o lună plină, sărbătorile vin la mine cu liniște. O liniște care-mi oferă inspirație și care-mi aduce oamenii apropiați alături, familie și prieteni adevărați. Cei care mă fac să rămân cu picioarele pe pământ și mă sprijină necondiționat în toate deciziile pe care le iau. Tocmai de asta, prin intermediul vostru urez publicului meu an nou fericit, căci el este cel care m-a adus aici, care mi-a oferit forţă şi care m-a ţinut peste 20 de ani pe scenă. Iar mulţumirile concrete se regăsesc în muzica mea, cu speranţa de departe, de prin vânturi şi gânduri, că atunci când veţi asculta poveştile veţi face Crăciunul românesc acasă. Să avem Crăciun luminat, de Rai colindat!