In memoriam Harry Coradini

A apărut devreme în muzica rock. E printre clasicii aceia care merită predați la școală. Cei ajunși deodată cu explozia timișoreană. Odată cu Phoenix, care era vârful, cu Covaci, care câștigase festivalul Național de rock.

L-am cunoscut atunci când Sala Palatului mișuna nu numai de cămăși albe de activiști, ci și de pletele noastre-n vânt… Ne-am apropiat pe vremea când cânta cu Progresiv TM. Apoi, a trecut la Clasic XX. Tot vocalist. Chitarist. A fost și actor pe vremea copilăriei. Artist. Barbă. Plete. Neamț - Harald Kölbl. Avea doi copii cu o doamnă despre care nu știu nimic.

Era cuminte, politicos. Coleg. A avut parcurs și un supergrup, un excelent experiment de la noi, combinat cu marele Liviu Tudan și o variantă din miile lui Roșu și Negru: Proșu și Negresiv TM… A lăsat multe în urmă: concerte, turnee, televiziuni, radio, muzici multe… chestii. A mai trecut și pe la Mondial - altă variantă din cele o mie viabilă și azi - baza fiind Filip și Iulică Meca.

Cu Columna a fost chiar în Norvegia prin 1980… Prin anii 70-80 stătea în Drumul Taberei, eu în Militari; avea familie, soție, un copil. Îmi amintesc că am petrecut o sâmbătă superbă la ei acasă într-un apartament de la ultimul etaj de bloc, undeva sus la înălțime, ascultând în premieră LP-ul lui ”A night at the Opera”… entuziaști, îmbătați - vinul l-am adus eu… -  de calitatea muzicală a trupei și de aranjamentele orchestrale, plus vocea incredibilă a lui Freddy Mercury.

A fost faza în care credea că s-a oprit să mai hălăduiască prin turnee... N-a fost așa, morbul nu se vindecă… În 1985, a tuns-o în Germania – aud că a emigrat - unde a avut succes de unul singur, cu formula Country Harry – cânta cum o spune și numele, ”country and western”. Acompaniat la ghitară de el însuși. Știu că pe atunci cunoșteam o doamnă din Buftea care a emigrat cu fiica sa spre a se căsători cu el. Ulterior, am aflat că mariajul a durat o lună… Credul și sentimental ca mai toți artiștii, era dragul de Harry…

Prin Costineștiul tulbure al postRevoluției, chiar în zilele în care am fost martori la plecarea lui Iulică Merca - tot diabet!... l-am găsit lipit de un microbuz VW de cărat scule, de parcă ar fi fost casa lui. Mi-a zis că stă prin Pantelimon… și mai prinde ”lipeli” de studio. Se întorsese… tot singur. Boala de diabet și neputințele omului ajuns la 73 de ani i-au fost ostoite de o femeie care l-a iubit mai mult decât toate - Lucia Preda… și cu care se rătrăsese /ascunse la țară, lângă Timișoara… Country Harry… Numai Ilie Stepan știa de el. Sâmbătă dimineața, Lucia m-a anunțat print-un MMS că ”Harry Corradini a plecat”...

 Fie-ți călătoria ușoară, Harry !...