In memoriam: Regina Ana de Bourbon-Parma a României

În iulie ‘92, cu acordul d-lui Câmpeanu, am însoțit delegația care mergea la Versoix, cu propunerea către Rege să fie candidatul PNL, la președinția României. Idee inedită, dar unilaterală.

 Convenția Democrată ar fi trebuit să propună asta. Refuzul, deja istoric, fu determinat de vizita lui Coposu, sosit spre a bloca acțiunea liberală. Rivalitatea PNL-PNȚ reînvia, deși ambele erau pe baricada anti-comunistă... Ajuns la Versoix, dna Corina, secretara Regelui, mi-a spus clar: ”presa” nu are acces. I-am zis, precum demult un Ludovic al Franței: ”La presse, c’est moi!”. Presa sunt eu. Eram singurul. Am stat afară, într-o mașină pusă la dispoziție de unul dintre oamenii Regelui, ca birou de presă. Mi s-a adus un pahar cu oranjadă, pus pe capotă, apoi altul... era o căldură grea... un pahar de vin alb și rece. ”Majestatea Sa Regina ne-a rugat să avem grijă de dvs”. Sosi și un platouaș cu sandvişuri când, brusc, fui invitat înăuntru. Era o manevră, ca să nu observ sosirea dlui Coposu. Căci, am fost repoftit iute afară. L-am văzut ieșind cu o mașină condusă de Regină. La întoarcere însă, Regina a claxonat, dar nu i-a răspuns nimeni. A coborât și mi s-a adresat: ”Vedeți că nici eu nu mai pot intra?!” Și, spre amuzamentul meu, Regina și-a vârăt două dește-n gură și a fluierat violent... Nimic. Apoi, s-a așezat lângă mine pe bordura înaltă a gardului și m-a întrebat: ”ați primit oranjada, sucul, vinul, sandvişurile? Da, mulțumesc Majestății voastre. Ultimul pahar l-am refuzat în semn de protest. Eu am venit aici cu alt scop... Oferindu-mi un ”Marlboro” roșu, după ce și-a luat și Majestatea Sa o țigară, mi-a spus: ”Vă promit un interviu cu Regele”. Am refuzat și asta. Nu mai aveam mijlocul cu care să revin la Geneva și să prind avionul... și parcă-mi pare rău și azi....

Ne-am revăzut când Regina a dat o recepție la Casa G. Enescu. Și, când mi-a spus cu umor ”acum puteți să vă luați singur de băut...!” 

O doamnă elegantă, normală, fără aroganță, cu distincția discretă a unei majestăți regale, fără a frapa, invedera că este o Regină autentică. Modestia, firescul, mi s-au arătat în toată ființa Sa cât I-am fost în preajmă. 

Românii de azi, tineretul cinic al țării, nu cred că pot realiza dimensiunile pierderii. Majestatea Sa Regina Ana... intră, fermă și demnă, în Istoria Țării...