INTERVIU Dan Cruceru: "Situația cu virusul Dengue a fost ghinion, am fost primul european care l-a luat după mulți ani"
A stat patru luni în Republica Dominicană, acolo unde a prezentat Survivor România pentru Kanal D. Pentru Dan Cruceru aka Taticool revederea cu familia a fost extrem de emoționantă, dureroasă chiar, pentru el și cei doi copii ai săi, așa cum a descris chiar Cruceru în interviul pentru Click și cum a relatat în întregime pe blogul său! Despre cum a luat virusul Dengue, cum și-a pierdut vocea și cum a suportat căldura din Dominicană, ne-a povestit exclusiv!
Click!: Dan, știu cât de mult îți doreai să revii pe TV și iată că ai avut o reîntoarcere în forță, la Kanal D, în postura de prezentator Survivor România! Cum a fost această experiență din Dominicană, per total, pentru tine? Ce ți s-a părut cel mai greu acolo?
Dan Cruceru: Dumnezeu îți dă când te aștepți mai puțin, iată că lucrurile se așează. Rezumând într-un singur cuvânt această experiență: senzațională. A fost de departe cea mai mare realizare a mea în televiziune. Am prezentat un show de anvergură, complex, cu un public uriaș. A fost și foarte greu, dar și foarte frumos. Ce mi-a fost foarte greu? Să mă adaptez la situația de acolo, la fusul orar și la condițiile de filmare. Veneam după o carieră în televiziune, prezentator de studio, nu pe nisipuri. Statul în soare, comentariul în timp real, în timp ce alergăm și eu pe lângă traseu, odată cu concurenții, au fost provocări importante pentru mine. Altă provocare a fost să lucrez într-o companie multinațională, într-o echipă multiculturală în care trebuia să te adaptezi fiecărei cerințe în parte. Am reușit să ne cunoaștem foarte bine și să lucrăm perfect împreună; eram ca degetele unei mâini.
- Te-ai și îmbolnăvit în primele zile! Te-a pișcat un țânțar, ai avut Dengue… Cum ai trecut peste? Ce senzații te-au încercat?
Mă aflam chiar la începutul competiției, situația cu dengue a fost un ghinion ieșit din comun, am fost primul european de acolo care a contractat-o după zeci de ani de la ultimul caz înregistrat. Am avut acolo o echipă de medici foarte bună și m-au pus repede pe picioare. (n.r. Febra Dengue este o boală transmisă prin înţepăturile de ţânţari şi e cel mai des întâlnită în Asia de Sud, Africa, America Centrală şi de Sud, manifestându-se prin febră mare, dureri de cap, dureri musculare şi articulare, erupţii cutanate şi vărsături.)
- Ți-ai pierdut și vocea, căldura ți-a dat bătăi de cap… Ai fost tentat să renunți la acest proiect la un moment dat, după ce te-ai văzut în Dominicană?
Nu te pregătește nimeni de condițiile din „Survivor”, nu ai de unde să le știi până nu le trăiești pe propria piele. E adevărat că mi-am pierdut vocea de câteva ori, pentru că era un efort uriaș să vorbesc foarte tare, timp de câteva ore, indiferent de condițiile meteo. Nu am fost tentat să renunț, sub nicio formă. Mi-a plăcut foarte mult provocarea „Survivor România” și, din fire, sunt un om hotărât, nu abandonez vreo cursă la jumătatea drumului.
- Ai lipsit de-acasă 5 luni și ți-a fost extrem de greu să pleci de lângă familie, mai ales că aveai acasă un băiețel mic, dar și pe Sophia, de care te-ai dezlipit cu lacrimi în ochi! Cât de des v-ați văzut în perioada asta. A venit și soția cu copiii în vizită la tine? Ați reușit să vă vedeți acolo?
Familia ar fi trebuit să vină timp de o lună, însă din cauza pandemiei nu s-a mai putut. Am luat o decizie matură, responsabilă cu soția de a opri orice tentativă a lor de a mai veni în Dominicană. Mi-a fost foarte greu fără ei, dar am decis că este mult mai bine așa. Ne-am văzut în fiecare zi, chiar de mai multe ori pe zi, prin videoconferințe, atât de mult încât bebelușul nu mai înțelegea nimic când m-am întors acasă. Pe de-o parte, mă căuta la TV, pe de altă parte, mă caută la telefon. Am trecut cu bine și peste asta și, dacă voi mai pleca vreodată, sper să îi pot lua cu mine.
- Cum s-a văzut Survivor din spatele camerelor de luat vederi?
S-a văzut mult mai dificil decât a apărut pe TV, produsul final a trecut prin mâinile multor oameni, sute de ore de filmare, mii chiar au fost sintetizate, astfel încât oamenii de acasă să vadă și să înțeleagă ce se întâmplă acolo. Este mult mai greu, și pentru concurenți, și pentru echipa de producție, decât pare la TV. A fost pe cât de greu, pe atât de fascinant și provocator. „Survivor România” 2020 a fost o competiție sută la sută autentică. Publicul a fost extrem de receptiv, și-a susținut favoriții, a trăit la maximum emootiile alături de aceștia.
- Ca prezentator al emisiunii, crezi că Elena Ionescu este adevărata “supraviețuitoare”? Merita ea într-adevăr să câștige? Aveai vreun alt concurent preferat? Tu pe cine mizai?
Elena Ionescu a fost cea mai votată, cea mai iubită de către public. Iar publicul a fost suveran în această emisiune. „Survivor România” a fost mai mult decât o competiție sportivă, probele de pe traseu erau pentru a le oferi bonusuri concurenților, restul ținea de strategie, de modul în care erai perceput de cei de acasă, de cei din echipă, de cât de sincer ești, de vertical; oamenii au văzut în Elena un cumul de calități. Elena Ionescu este Survivor România 2020, indiferent că unora le place, iar altora nu. Majoritatea a decis.
- Cum decurgea o zi normală de-a ta în Republica Dominicană? Ce făceai atunci când nu aveai filmări?
Timpul liber se împărțea între videocall-uri cu familia și mers la plajă. Mă bucuram de niște peisaje pe care orice om tânjește să le vadă măcar o dată în viață. Au fost și momente libere și atunci m-am bucurat de tot ceea ce mi-a oferit acea insulă paradisiacă.
- Ești și blogger de parenting! Cine s-a ocupat de Taticool cât ai fost tu plecat? Ai mai avut timp să scrii și pentru site?
A fost mai greu cu blogul, în sensul că nemaiavând inspirația cu mine – copiii – am scris mai rar. Dar m-am întors și am revenit în forță. Chiar acum, pe blog, azi au fost 10.000 de cititori. Ceea ce e minunat. Mă bucur că oamenii nu au uitat.
- Business-ul tău cu cărucioare și articole pentru copii a avut de suferit în perioada pandemiei?
L-aș mânia pe Dumnezeu să spun că pandemia a afectat business-ul. Da, au scăzut un pic vânzările, într-o primă fază, apoi ne-am revenit și fără să fiu modest, suntem pe creștere față de anul trecut. Este un proiect în continuă dezvoltare. Am continuat să am o relație strânsă cu angajații mei, chiar dacă eram departe de țară. M-a interesat foarte mult acest aspect, făceam și cu ei videoconferințe. Am avut și parteneri care m-au ajutat la greu. Avem planuri destul de mari pentru extinderi. Vrem să mutăm munții din loc, deși este un an complicat acesta. Sper să fie bine în continuare.
- Cum a fost revederea cu familia atunci când te-ai întors acasă?
Revederea cu familia a fost dureroasă pentru că nu am putut să îi iau în brațe. Am venit acasă după patru luni în care nu mi-am văzut familia și am stat în auto izolare, într-o garsonieră. Mi-am văzut copiii două săptămâni, la geam. Fiica mea, când m-a văzut prima dată, a plâns; nu s-a putut potoli vreo 20 de minute. A avut o descărcare de emoții, de dor și eu nu am putut să o iau în brațe. Cu bebele la fel, a trebuit să stăvilesc sentimentele încă două săptămâni.
- Tu și soția ta, Cristina, sunteți un cuplu frumos și unit! Cum a fost despărțirea asta provizorie pentru voi? În ce sens v-a afectat?
Nu pot să spun că ne-a afectat. După 13 ani de relație, relația noastră nu poate fi afectată, chiar și de o plecare de patru luni de zile. Am vorbit foarte mult în această perioadă, ne-am văzut prin videocall și am continuat să ne sprijinim unul pe celălalt.
- Cum vei recupera lipsa timpului petrecut cu copiii acum? Ce activități ți-ai propus să faci cu ei?
Voi fi alături de ei. Eu oricum făceam foarte multe lucruri cu ei, înainte de a pleca. Simplul fapt că îi citesc bebelușului o poveste sau că o ajut pe fiica mea la teme sau că mă joc cu ei înseamnă a fi tată responsabil, că sunt implicat. Este suficient, nu trebuie să faci lucruri mărețe, trebuie să fii acolo. Real. Să lași treburile deoparte și să te concetrezi la nevoile copilului tău.
- Ce înseamnă să fii un Taticool de la distanță?
Înseamnă să fii un tătic plin de dor după copiii tăi. Am fost prezent cu sfaturile de la distanță date Sofiei. Familia noastră este ca un inel, suntem patru care îl formează și când unul pleca, chiar dacă doar fizic, inelul parcă devine fragil, îi lipsește ceva. Dar am rezistat, noroc cu tehnologia! ;)
- Ce va urma pentru tine, ca proiecte TV, după Survivor?
Televiziunea, pentru mine, este un o mare bucurie, o experiență profesională pe care o trăiesc la maximum. Sunt convins că Survivor România a fost o relansare foarte frumoasă în cazul meu, e un proiect extraordinar, complex, care m-a acaparat cu totul. Mi-ar plăcea să mai trăiesc astfel de experiențe.
Citește și: