Miron Cozma: «Nu mai scriu pentru Marinela!»

Nonconformist cum îl ştim, Miron Cozma surprinde din nou! „Luceafărul Huilei” a mai lansat două cărţi de poezie, iar la petrecere şi-a invitat cei mai buni prieteni, ca să le dea autografe, o bere şi-un mic.

Duminică, la ceas de seară, Miron Cozma (63 de ani) şi-a mobilizat prietenii şi i-a scos din casă pentru un eveniment special la un local din Capitală. Întâlnirea a fost un bun prilej de a le da autografe prietenilor pe noile sale volume de poezii, dar şi pentru a închina o halbă de bere şi a mânca un mic. La eveniment au fost prezenţi actriţa Anca Pandrea, care ieşea prima oară din casă după accident, pictorul Elian Băcilă, cântăreţul turc Gazi Demirel cu soţia sa, Rodica Elena Lupu, editorul cărţii şi mulţi alţi apropiaţi. Un invitat special a fost fiul unei fostei iubite a lui Miron, care a venit cu soţia şi copilaşul de numai câteva săptămâni.

„După ce m-am despărţit de Marinela Niţu am început iar să scriu. Am peste 214 poezii dedicate familiei mele. Fostei mele soţii Dana i-am scris două poezii şi o poezie am făcut-o pentru mama mea, Maria. Aşa se numeşte şi editura la care le-am lansat, iar cărţile se intitulează „Luceafărul Huilei”. Am doi copii cu Dana, Dan şi Mirona, şi pentru ei am scris. Pe soţia mea o vei regăsi în aceste volume, pe Marinela, nu. Sunt două volume la care Elian Băcilă a făcut coperţile din picturile sale. Mai am material pentru două-trei volume”, ne-a declarat Miron Cozma la lansarea volumelor sale de poezii. „Luceafărul Huilei” ne-a mărturisit şi ce planuri are: „Aş vrea să candidez la preşedenţie, să fac ordine prin ţară. Pentru că toată viaţa am zis că sunt modest şi nu mi-am dorit o funcţie prea mare, însă când am văzut ce atrocităţi de preşedinţi au fost, vreau să fiu preşedinte”.

In memoriam – Ana Cozma – Mama mea

„În ochi...acum, 

îmi stau lacrimi, 

ce vor... să ţâşnească...

Deşi sunt tare...

sunt totuşi

fiinţă omenească!... 

Şi asta ...

când îmi aduc aminte...

de tine mamă.

Rău îmi pare,

că acum, te am...

doar în ramă!...

(...)

N-aude moartea,

acum

al meu chin... 

Şi, nu poate, 

să mi te redea...

nici măcar puţin...

Mi-au rămas... amintirile!

Cu tine, mamă...

Doar!...

„Am aprins...”

Am aprins...

iubita mea!!!...

Am aprins,

Iubirea mea

În inima ta tandră!...

Şi... atât de sensibilă!...

Dornică de iubire!...

Am aprins …

iubirea ta,

în inima mea

neînfricată!

Şi... atât de încercată!....

Am aprins…

fragmente

din viaţa noastră

atât de doritoare, de iubire! - 

ori de câte ori...

am avut timp!...

Şi... ne-a permis, aceasta!

Am aprins…

un contur

de lumânări…

cândva – 

înainte de a face

dragoste…

pentru ca,

nimeni să nu vadă

nimic…

de-afară!...

Nici măcar…

noaptea!... 

(dedicată Danei Cozma)