Scrisorile lui Stanca: Dragă Grigore Berceanu,

Și să se uimească de faptul că un asemenea "exemplar uman" există și e contemporan cu ei. Să înțeleagă că mă adresez unuia dintre cei mai mari campioni ai României, cu toată panoplia de medalii. Olimpice, mondiale, europene, românești. Din stirpea Patzaichin - Nadia. E drept, "Grigore" (așa îți spunem noi, apropiații), că nu prea ai tu un CV mortal, tabloidal. Nu ai bătut pe nimeni într-un club de fitze. La lupte! Deși, uite, am a mă pârî cu o întârziere de 43 de ani... Eram colaborator la "Săptămâna" lui Eugen Barbu. Întâlnindu-l pe Cristian Țopescu în redacție, eu, care frecventam barurile de  noapte, te-am pârât: "L-am văzut aseară pe Berceanu la Atlantic!", "Ei, și? Ce ne băgăm noi, în viața particulară a omului?".

Așa era atunci. Acum "vedetele zilei", alea fără medalii, vin la club (=bar) ca să fie  văzute, remarcate și, scuzați expresia, paparazzate...

Căci tu, marea glorie sportivă a României la lupte, ai intrat în categoria uitaților. Omișii Patriei. Mă uitai la TVR de Crăciun, la emisiunea dlui Burtea, la câteva glorii ale muzicii, doamnele Dida sau Angela. Mă gândeam că așa, ca mulți sportivi de faimă incredibilă, există și "generația gloriilor îngropate de vii", tot așa e și la "showbiz", cum îi zic ei... Mi se pare nedrept, Campionissime, să mă suni în dimineața zilei de Crăciun și să-mi spui că te răpun durerile de mijloc. Alea contractate "pentru țară", "cel mai înalt catarg", "drapelul Patriei", kakka makka, muie la gaborii pulitici... Și în ziar să citesc că un solist, foarte bun, a făcut deja milionul de euro. Nu e drept. Nu e drept nu musai fiindcă el, care are un succes imens, să câștige atâta... Nedrept și nedemn mi se pare ca un campionissim ca tine să fie uitat, abandonat într-un soi de colb al istoriei.

Însă, prietene, "garda moare, dar nu se predă". Ești viu, încă apt. Dă-le-n mă-sa de junghiuri, urinări-dese, expectorații... Și de gesturi inexistente ale unei patrii diareice nerecunoscătoare: "Nădejdea e numai în noi". Să fii sănătos! Și să-ți dea Domnul zile până când un alt sportiv român te va egala măcar la medalii.

Adică, la anu' și la mulți ani!

George Stanca