Scrisorile lui Stanca: In memoriam Traian Coşovei

Anul poetic a început în doliu. Poetul Traian T. Coşovei a plecat necrezut de repede. Este printre primii care se duc dintre notabilii generaţiei lui.

Alături de Madi Marin şi excepţia Nino Stratan, plecat la voinţa sa. Temă profundă de eseu trist: " Cum pleacă poetul..." Temă rară. Nu moare în fiecare zi un poet. Dispariţia lui, stingerea unei constelaţii.

Pe Traian nu numai că l-am cunoscut bine. Ci l-am iubit. Avea o fragilitate greu sesizabilă. Dincolo de masca de dur. De teribilist. Odată, într-o noapte în troleibuzul 87, i-am arătat un ins care mă chinuise într-o fază a vieţii. Abia l-am ţinut să nu se ducă la el să-l pocnească. Cum, bătrâne, te-a chinuit şi tu-l laşi nepedepsit? Am fost colegi de colaborări la SLAST. Avea acea minunată rubrică "Pornind de la un vers". Făceam, scriam, înfăptuiam multe împreună. Cu toate că sunt, eram cu şapte ani jumate mai mare, simţea mai mereu nevoia să mă protejeze cu o tandreţe maximă.

Ne-am cunoscut haios. La Cenaclul de luni. Eu aveam deja serviciu. El, cred că abia terminase studiile. M-am dus incognito - un fel de a spune, cine să mă cunoască? - la Casa Studenţilor. Citea Doru Mareş. În prezidiu el, Iaru alături de Nicolae Manolescu. Cred că şi Iaru terminase studiile. Doru citise poezie falică.

La concluzii, extrem de interesante prin teribilisme, Traian a citat ultima apariţie notabilă de poezie, "Caietul debutanţilor"- 1978, recomandând de acolo câteva nume: Stoiciu, Iaru şi... subsemnatul. Nu am răbdat şi la final m-am prezentat. M-a îmbrăţişat spunându-mi: bătrâne, mă bucur că te-am remarcat fără să ştiu că eşti aici, altfel credeai că te flatarisesc meschin, interesat". A urmat cenaclul SLAST "Confluenţe" al lui Cristoiu, care ne-a apropiat. Era frenetic, lansa poeţi şi poetese, dădea sugestii, ardea. Ardea poate prea mult. Exagerat. De aceea, cred, s-a stins prea repede.

Ne leagă apoi Nichita şi ultimul lui drum pe umerii noştri: Traian, Iaru. Plus plecarea criticului Mircea Scarlat. După funeraliile căruia Traian şi Nic Iliescu au trecut pe la mine. Traian repeta un lucru pe care azi, iată, îl preiau, "Prea repede a plecat, avea o operă vastă de terminat. Aceleaşi triste vorbe azi, la despărţirea de Traian T Coşovei:

Prea repede, prietene!

George Stanca