Scrisorile lui Stanca: De profundis: 7 ani fără Gil Dobrică
Azi, culmea!, de Ziua Îndrăgostiților anglo-saxoni, făcea 68 de ani. S-a grăbit. Pe 17 aprilie, acum 7 ani, a plecat. Acolo. Unde se zice că e o lume mai bună. Deși eu nu cred. O lume mai rea ca aici, pe pământ, nu poate crea una mai bună... Din nimic nu faci ceva.
Gilache era un om bun. Nu spun asta ca să împlinesc dictonul "despre cei duși, numai de bine". Era, realmente, om bun. Și de bine. N-avea răutăți. Avea doar un năduf. Pe care și-l înghițea. Mocnea, dar rar exploda. Și numai pe lângă apropiați. Mă număram, o spun cu nostalgie și regrete, printre ei. Aveam o legătură multiplă. Toată familia mea, copii amândoi, eram prietenii lui. Nu mâncam un pește, o ciorbă sau o bucată de slană - lucruri rare atunci - fără el la masă. Venea mereu cu o revelație-două în brațe recomandându-le: "Cocoș, este, un vin sănătate curată, medicament!" Duminica dimineața copiii mei aveau cinemateca desenelor animate la nenea Gil.
Pe vremea când era un mare privilegiu să vezi "Tom și Jerry", "Ciocănitoarea Woody", "Poppey marinarul" nici un ceas pe săptămână la TVR. Și, asta numai la emisiunile geniale ale lui Tudor Vornicu. Mici ferestre spre Occident. Cât să nu te sufoci. Să-ți ții speranța pe picioarele-i de lut... Se temeau, nenorociții, ideologii lu' Pește - cei care au deschis procesul de dispariție a acestui popor, ce continuă azi atroce - se temeau, zic, și de Walt Disney...
Gil era apolitic. Un banc "d-ăla" nu auzem la el. Sigur că se temea de "urechi". Era obsedat. Prea ades, cântând la mai toate barurile bucureștene sau prin cele de pe Litoral, avea de-a face cu străinii. Când venea vreun vas american, după Revoluție, marinarii întrebau de el... Care-l simpatizau pentru stilul lui. Ameri-oltean. De-a lui nea Mărin. Mort-copt după Ray Charles. Vorba lui: "Dacă bătrânul Ray vine la noi, Gilache va lua cel mai fin pluș și de la graniță îi va spune: «Moșule, stai să-ți facă Gilache pantofii. Când ai nevoie, spune...»" . Și, Ray a venit. I-am aranjat cu Tavi Iordăchescu întâlnirea. Eu n-am participat. Mi se îmbolnăvise un copil. A povestit Gil tot restul vieții. Despre Ray.
La fel cum eu, am să povestesc cât oi trăi. Despre Gil...
George Stanca