Scrisorile lui Stanca: Dragă Cezar Ouatu,

Parcă e o tradiţia nefastă. La chestii d-astea mondiale, globale, europene, noi nu prea contăm. La crime, eurovioluri, eurotâlhării, cerşeală ţigănească, suntem acolo-n top... Că nu avem noroc - ăsta-i un eufemism al meu. S-o luăm de sus de tot şi să vedem: câte premii Nobel pentru literatură am luat? Nici unul! Şi nu vom lua nici cu băiatul ăla orbitor de băsist. Kakka-makka, praf în ochi. Vis paranoic. Utopie pişecioasă. Nici măcar... Mai degrabă, Moldova cu Dabija al nostru...

Uite ce „noroc" are Irlanda! O ţărişoară de 4,5 milioane care a câştigat de şapte ori Eurovisionul şi de 5 ori Nobelul pentru literatură... Chiar să fim noi douăj' de milioane de troglodiţi? Bun, dacă nu ai luat Marele pot, măcar să fii pe un loc fruntaş. În nici un caz locul 13 obţinut. Nici amicii vechi nu prea ne-au votat. Suspect!... Nu ai câştigat nici măcar cu pile. Ai ieşit conform regulii şi sistemului de promovare.

Plus votul popular. Oricum, lăsând valul de ironii ce te sufocă, tu ai schimbat - nu ştiu dacă în bine sau în rău - conceptul de Eurovision românesc. Căci aici mi se părea mie deştept demersul tău. În fiecare an câştigătorul dădea tonul unui stil pentru anul viitor. Câştiga ucraineanca cu folclor, la anu' vedeai zece trupe etno. Lua cineva cu vals, urma invazie de „un-doi-trei". Să vezi în 2014 marşuri, nene, ca la război!

De fapt, piesa evocă un simplicissim „einz-wei-polizei" infantil nemţesc, cu tobe. Şlagăr de două parale... care a făcut milioane de euro. Tu tocmai săriseşi o etapă. Anticipai. Ce stil trebuie abordat? Ca linie melodică, abordare coregrafică, mişcare, vestimentaţie - tu ai fost anticipativ. Şi, când colo, totul fu simplu ca la grădiniţă: „Ala bala portocala!" şi câştigă Danemarka! Tu te omori cu antropologia, scientismul... Forezi abisal în tomism, kantianism, iar daneza vine cu „cioc-boc!, treci la loc!", şi-ţi ia muierea dân pat... că văzuşi câte pupicuri „homo" fuseră la Malmö.

Tu nu ai nici o vină. Nici noi. Decât că existăm. Şi dăm european din coate... Poate ne iese. La anu'... şi la mulţi ani!

George Stanca