Scrisorile lui Stanca: Dragă Codin Maticiuc, Dumneata și ceea ce ai lansat acum, un produs numit carte

24 septembrie 2014 21:47   Vedete românești
Ultima actualizare:

Dumneata și ceea ce ai lansat acum, un produs numit carte, vei revoluționa existența a ceea ce este azi Uniunea Scriitorilor din România. Căci presa vremii, poate mai superficială, mai ”incultă”, te-a și numit, scurt și economicos, ”scriitor”.

Ceea ce pare a fi logic. Scrii o carte, ești scriitor. Ce mama dracu’! Că aici, la omul care scrie o carte avem politicieni, cu duiumul. Înșirați parcă-s cârnați. Scribăreți. Politruci, mai corect. La urma-urmei, eu chiar mă declar interzis nu de subiectul tău, nu de atitudinea ta lirică sau epică, ci de cât de repede te-a denumit presa ”scriitor”. Ce să spună și ea că ești? Memorialist al pornografiei. Porno-epic. Ai exemple de antecedente cu duiumul. Din secolul XVIII eu ți-l dau pe Denis Diderot, care până la capodoperele “Călugăriţa”, „Nepotul lui Rameau” și „Jacques fatalistul”, a scris primul lui roman ”Bijuteriile indiscrete”. Libertin, licențios, obscen, era, totuși, un pamflet la adresa curții lui Ludovic al XV-lea. Sau citește ”Amorurile unui prinț”, de Guillaume Apollinaire. Cu primul capitol te saturi de amor individual, în grup, onanie, sodomie, penetrări spectaculoase prin cotloane scorburoase ale trupului. O bucurie estetică, nu alta. Un deliciu pentru amatori… chiar și pentru profesioniști. 

Dar ideea ta de a te ascunde după noțiunea de ”pamflet” este o mare strâmbătate. Căci, acolo unde sodomizezi matale o – scuzați - gravidă, pe cine ”pamfletizezi”? Pe gravidă sau pe anusul ei? Ca să știm. Repet, dacă vei continua cu acest gen de literatură, vei emite și pretenția de a intra în breaslă. Ce, nu ești ”scriitor”? Cu marele regret că nu am putut fi la lansare - eram taman în Bucovina, nu la ”buci”, ci la la un festival - sper să apuc și eu un exemplar ca să te citesc. Până una-alta, te felicit. Cu ”f” de la felașiun. Citându-te ca pe un clasic: “şi mi-a cerut să o f...t cu bestialitate, pentru a-i provoca naşterea. Zis şi făcut, am întins-o pe o parte şi am penetrat-o în vaginul care-mi părea extrem de strâmt. O mângâiam cu mâna stângă pe burta în care copilul se zbătea cu putere, parcă ştiind ce-i fac mamei şi protectoarei lui”. 

Întrebare: când erai cu dânsa-ntrânsa și simțeai copilul că mișcă, te excita?

George Stanca, pamflet

Mai multe