Scrisorile lui Stanca: Dragă Cosmin Moţi, eşti un erou bi-naţional

În vremurile deloc globalizante, sub un naționalism instituționalizat, apăsat și impozant, pentru ce i-ai făcut tu, un român, echipei românești Steaua ai fi fost repudiat. Criticat. Înfierat. Vot de blam. Puțin. Dat afară din partid. Fiindcă, lipsit de patriotism, ai descalificat echipa glorioasei armate române.

Cine să fi știut atunci, la vremi eroice, că tot ea, Steaua, va încăpea pe mâinile unor inși la fel de glorioși pe invers? Care acum dau indicații și finanțe din spatele unor mărețe gratii de castel: Puerta Blanca. Să n-o lungesc, te-ar fi făcut zob Scânteia, am și câteva nume. Te-ar fi pus la zid Scânteia Tineretului, am și mai multe nume... Îți spun eu, era vai de mama ta.

Norocul tău și al nostru e că nu mai sunt acele vremuri, deși nori roși-negri desantiști vin urât dinspre Răsărit prin grija nețărmurită a iubitului nostru șef. Așa că, pe un limbaj normal, deloc bombastic și politizat, tu nu ai făcut nimic rău. Ai luptat ca un leu pentru echipa ta , nu contează că se numește Ludogoreț Razgrad. Ai făcut totul, cum zicea, pe vremuri, un personaj sinistru. Ai fost și jucător de câmp, ai deschis seria penaltiurilor cu succes și siguranță. Și, la o rigoare, ai fost portar de geniu care a blocat două penaltiuri steliste... și așa tu, un român, ai ajuns eroul bulgarilor. Ce poate fi mai frumos pentru ceea ce “ăia” numeau “Înfrățirea-ntre popoare...”. Bulgarii te adulează. Îți vor face o alee, o tribună cu numele tău, în stadionul lor... și poate o statuie. Ce ziceam noi despre bulgari? Uite că și ei știu să-și respecte eroii. Numai noi ne batem pe burtă și-i înjurăm pe Nadia, Năstase, Berceanu, Doroftei, Hagi. Să nu uităm, totuși, că tu ai bucurat chiar o bună parte dintre români. Antisteliștii. Căci, să nu-mi spui tu mie că măcar dinamoviștii și rapidiștii, vechii rivali ai Stelei, nu au jubilat în seara meciului. Ba, Pancu – unul dintre nașii Stelei - a dat declarații deloc în conformitate cu educația pionierească primită la vremea “epocii de aur”. Dar binevenite, tovarăși...

Cosmin, ești așadar, un erou bi-național. Un ins care poate arăta că-n pieptu-i de aramă -  remember Plevna, Grivița, nu departe de Razgrad ! – bat zece inimi de român. Nemaisocotind și tricoul portarului de rezervă...

Să ne / le trăiești, eroule!