Scrisorile lui Stanca: Dragă Ludovic Orban,
Iată că premierul încă nedesemnat ca nou, despre care sper să nici nu mai fie desemnat, Victor Ponta, te-a pus la colţ. Ba că ţii cu sioucşii, ba că eşti în USL şi nu te aliniezi ei, ba că eşti Gică-Contra. Asta ţi-o recunosc.
Ai negaţia în tine, se ştie. Nu şi absurdul. De câte ori ai negat ceva - şi ne ştim din 1990 - ai avut o bază logică. Nu ai aberat. Adică, decis să nu votezi alianţa cu UDMR, care e ca un anus contra naturii, dezastruoasă pentru un nou început de politichie şi care dezamăg/uluieşte electorii, tu eşti Gică-Contra... Cel ce te acuză pe tine de gicăcontrism nu analizează cauza. Ne spune doar CUM eşti. Jmecher.
Căci el a păşit suspectibilissim, cu un mare stâng şi cu mare grăbire, în cariera de viitor fost. Premier. Sau vrea, după ilustre modele contemporane, să ne arate din prima zi, fără dubii, ce dimensiuni are o Canalie? Fiindcă a trăda, precipitat, interesele electoratului său, al cărui tuş nu s-a uscat bine pe buletinele de vot, este un gest de canalie. Demagog. Mincinos... Măcar ăia care au promis mărirea salariilor profesorilor cu 50% au scăldat-o postfactum, s-au câcâit, au frecat-o, au „dezbătut" prin forumuri şi foruri şi abia după ai au zis invers: 25% minus din salariile, pensiile, tuturor românilor. Ăla, Boc 3,14 ăla a ştiut s-o scalde.
Iar tu, „Gică-Contrados", ai avut totuşi bunul simţ să expui motivaţia aserţiunii tale: „De ce nu vreau alianţă cu UDMR?". Fiindcă, susţii pe drept, te citez rezumând, că: a trădat în 2009 înţelegerea cu PNL + PSD, fiind decisiv la învestirea guvernului Boc 2, după ce, culmea, votase moţiunea de cenzură care a dus la căderea cabinetului Boc 1. Apoi, trei ani a votat toate aberaţiile guvernului Boc, care au creat dezastru. A boicotat referendumul de demitere a lui Băsescu, fiind un factor decisiv în salvarea lui. Cetăţenii care ne-au votat sunt într-o proporţie zdrobitoare împotriva cooptării UDMR la guvernare. Şi eu, şi eu, şi eu cu ei!
Ludovic, n-o să aveţi viaţă lungă cu Omul. Voi... El nu pleacă. Ar sta ca o stană, ca o stâncă - nu, ca o Stancă - un secol la Victoria, la cât a visat maladiv-obsesiv scaunul acela. Dar voi, o parte din liberalii pe care îi ştiu eu, veţi pleca repede. Lăsând ca semn de carte un Crin...
George Stanca