Scrisorile lui Stanca - Dragă Marean Vanghelie,
Presa te-a demascat: iubeşti! Trăieşti o poveste de dragoste! Cu o colegă de partid. Erai singur şi trist: Luminiţa de la capătul partidului s-a măritat. Red Love Story: tu de stânga, ea de stânga.
Tu post-revoluţionar, ea dintr-o veche familie socialistă, de la străbunicul citire, în care vârful l-a atins bunicul, Paul.
Atenţie că aceast tip de mezalianţă, când a devenit serioasă, a fost împiedicată perfid. Mă refer la relaţia Nicu-Donca Mizil, care, finalizată, dezavantaja familia Ceauşescu, fără pedigree, în raport cu tradiţia reală a familiei Mizil.
Dar la tine nu este cazul. E doar un sentiment. Pur. Şi simplu: creşte pulsul; creşte tensiunea; creşte sexualitatea; saltă libidoul; scade pofta de mâncare; pofta de lectură e mai... dar să nu ne complicăm.
Ce au a face politica şi dragostea?! Căci, ea, dragostea, este ca un tsunami. E ca atunci când te loveşte trenul şi crezi că ai rămas întreg.
Dar nu mai eşti nici om, nici politic, nici Marean, nici Vanghelie. Nu mai ştii ce faci, ce mănânci. O vezi numai pe Ea, "Cauzaiubirii". E cumplit.
Şi, Mareane dragă, "trenul" vine când nu te aştepţi. Te loveşte şi apoi - nota bene! - te lasă-ntre şine. Şi nu te poate ajuta nimeni.
Treaba ta! Nu există SMURD pentru "lovire de tren"! Vrei să fii mereu cu "Cauzaiubirii"; să-i fii alături; să o auzi cum respiră, mănâncă, vorbeşte, geme sub greutatea ta.
Asta te dă pe spate la propriu, dar şi la figurat. Nu-ţi mai dau exemple de loviţi contemporani de tren celebri. Vă ştiţi... Dar e un adevăr legat de ce i se-ntâmplă unui "Lovitdetren".
Confortul. Bunăstarea. Banul. Mă îndoiesc că, dacă tu erai f'un strungar pe la Vulcan sau vindeai seminţe în piaţa Ferentari, la vederea matale, EA se uda, îşi pierdea "udul naţiunii".
Banul, preabinele, superconfortu', Mareane, duc la accidente d-astea! Există aici, în misterul iubirii - sau poate a fost şi un soi de coup de foudre? - e aici, zic, un mecanism.
Pe scurt: e un interes. Un ceva. Care se descoperă de apropiaţi, de parteneri, abia când căruţa scârţâie ori se rupe-n drum.
Dar, până atunci, iubiţi-vă-ţi şi bucuraţi-vă-ţi de lovitura de tren. Spre propăşirea partidului social-democrat! Fericiri şi extazuri.
George Stanca, pamflet