Scrisorile lui Stanca: Dragă Marius Dragomir,

Ne-ai internaționalizat folclorul. Ai deschis un drum fertil pentru istoria muzicii de entertainment. Dar, fatalmente și implacabil pentru escroci, paraziți și nemâncați...

Cu stilul "kashay". Ca la orice minune, lumina ei atrage insecte nedorite. Muzica născută de tine - stilul „etno" - a încăput pe mâini parazitare. Foameangâțiste.

Anal-fabete. După modelul tău istoric din „Party in Transilvania", maimuțărit, totul a fost vulgarizat spre un rozbonbon chiloțar. Să nu zic vaginal-labial... ba, zic...

Gagici harnice, bulănoase, bucoase, țâțoase au invadat stilul. L-au „înobilat" - mai corect, înobelit... - cu formele lor de relief, cu văgăunile lor primitoare și cu gorganele monumentale din Sudul pectoral. În cap, al răutăților...!, impresarul care cu gagicile lui „sextno"... ar trebui să îți facă chip cioplit. Sau, să te pupe-n cur. Cu executare silită...  La ce burtă de baron, plină de bani, a făcut. Pe specula unei idei pe care nici o lege din țara asta de hoți și de doctori docenți repetenți nu o protejează. Tot pe stilul bordelez, a apărut mima pe scenă. Cântatul cu pozitiv. Cu solizde. Ce dau libidinos din pelvis. Adresat multor organe. Numai creierului, neam...

Făcui intro-ul acesta să știe tineretul bacalaureat cine ești. Eu sunt uluit de ce ai declarat la Măruță. Că nu mai ai bani de medicamente. Că te întrețin mama și soția. Vorbeai ca un bătrân paralitic de 90 de ani. Nu pot crede că ăsta ești tu, Marius. Sigur că asta se datorează și izolării tale. Ferelii față de acești paraziți, escroci care prin furt intelectual se numesc „impresari".

De care te-ai ferit mereu. Dar, Marius, trebuie să te adaptezi. Ești tânăr. Ai idei. Ești încă o mină de aur... Privește în urmă. Evaluează. Recunoaște-ți erorile. Și vei afla că geniul, sau măcar talentul, nu te-au părăsit. Ești prea tânăr ca să fii un cadavru vivant. Hai sus! Hai sus! Hai sus! 

George Stanca pamflet