Scrisorile lui Stanca - Dragă Mihai Trăistariu,
Moare lumea că, iată, câștigi o sumă mare la această campanie electorală. O sumă colosală. Puțină lume știe, dar și mai multă nu pricepe. Nu ești de invidiat.
Mi se pare o prostie. O să-ți curgă sânge pe nas, cum se spune, o să dai în bâlbâială.
O să și se acrească de alegeri ca întregului popor, așa cum i s-a tăiat lui de partidele noastre și de liderii lor de paie ude, fumegoși și zgomotoși...
Se uită câteva amănunte esențiele. Primul este acela că e normal să fii solicitat, fiindcă produsul tău muzical este de primă calitate.
Apoi, lumea vine la tine ca la urs, ai să eclipsezi candidații din preajmă. Pentru cine te invidiază, să nu se uite faptul că aceste campanii se petrec cam o dată la patru ani.
Noroc cu Crăciunul și Anul Nou... Mai este un aspect.
Vezi tu, toți te invidiază că ai de luat atâta bănet, cu ocazia acestei campanii electorale, nimeni nu se uită la programul tău, la câte nopți te vei culca târziu, sau aproape deloc; la câte dimineți te vei trezi în zori cu noaptea-n cap și ziua-n picioare; la câte distanțe în kilometri sau mile vei parcurge; poate pe ploaie, pe negură în timp ce alții stau și privesc din papuci la programe tv.
La meciuri și alte "etărteinămenturi". Ai devenit un propagandist neutru: trebuie doar să lauzi Nașu, creștinește ca la nuntă sau cine e cu banu'.
Glumesc, căci totuși un spectacol electoral românesc are, orice am face, specificul lui. Culoarea lui; sunetul lui, dar mai ales mirosul și gustul lui.Abia după se trece la hârtie, la vot...
Obiceiuri, cutume rămase de dinainte de nenea Iancu citire, dar consemnate genial de el. Cu umor, sarcasm, ironie acidulată, vitriolată.
Atât te rog: să te ferești de accentele demagogic-cațavenciene ale parangheliilor electorale.
Și mai am o ferbite, ardentă rugăciune: dacă te afli în preajma actualului președinte sau al fostului partid de guvernământ, să nu le cânți "Tornero"... mă voi întoarce .
Că poate le dai idei...
George Stanca, pamflet