Scrisorile lui Stanca. Dragă Mitică Popescu,
Dragă Mitică Popescu,
Ai atâtea fațete luminoase, încât nici nu știu cum să te iau, cum să te prețuiesc, cum să te măsor. S-o luăm invers. Întâi ești un mare Artist. Complex. Comic. Dramatic. De film. De teatru. De revistă. De reportaj - iată o meserie nouă. În frumusețea în care trăim - câtă e - nu faci decât să înmulțești geniile artistice ale poporului român. Nu exagerez deloc, ci mă gândesc, fie și statistic la ele, la genii, și mă minunez. Deși din punct de vedere statistic este o mare prostie, un actor poate fi un punct, un vector și la urma urmei o mare personalitate. Am început cu artistul, că așa devine viața. Fiindcă pe lângă celelalte, tot artistice, stau la bază emisiunile tale dedicate spiritului românesc ”D’ale lu’ Mitică”, emisiune care intră în 20 de ani. De o popularitate nebună în TVR. Eu ăsteia i-aș fi spus ”Românii au talent”. Uite, vezi dumneata, Mitică e un nume din Caragiale. E un simbol. E, dacă vrei, un totem, dar ne afundăm prea mult în teorii. Mitică e Mitică. Al nostru. Cum probabil este Pișta la unguri, Alioșa la ruși, simboluri care înseamnă mai mult decât vor ele însele să însemne. La noi ai spus Mitică, ai spus român. Corespondentul lui literar - nu știu la alții cum e - fiind clar Moromete. Măcar în zona munteană a României, căci parcă Ion ar fi altceva… N-am făcut eu distribuțiile filmelor de rigoare, dar eu acolo te vedeam cu trup și suflet. Sigur ca joc actoricesc există și în alte viziuni, poate mai bune decât a mea și poate mai potrivite.
A treia calitate pe care ți-o găsesc și care pentru mulți ea poate fi un defect e aceea de rapidist, că doar suntem colegi în conducerea Clubului Aristocratic Rapid. N-am eu zile de câte ori ai fost la meciurile Rapidului. Și nu am, pentru că sunt cu 12 ani mai tânăr. Ce ne leagă aici este spiritul vechi al unor cavaleri de cartier bucureștean. Toate legate de cartierele Grivița, Grant și Giulești. Este unul din ce în ce mai rar pentru că așa vrea Domnul, ne rărim. Pe vremuri nu se numeau găști, ci erau grupări sau cluburi care aveau multe principii sănătoase, iar cel mai pregnant era onoarea. Acum în fotbal s-a ajuns la ”onoarea pumnului”. De altfel întreaga transformare a suporterismului ține de un comportament care ar tebui să fie cel puțin civilizat.
…iată 3 argumente care să notifice, certifice de ce, cum, pentru ce te iubim noi pe tine, dragă Mitică Popescu!